Boboteaza marcheaza sfârsitul ciclului de sarbatori dedicate Anului Nou si este inchinata purificarii mediului inconjurator, in special a apelor, de fortele malefice. De Boboteaza se colinda, se soroceste vremea si belsugul holdelor in urmatorul an si se deschide Cerul.
Pentru intâmpinarea Praznicului Botezului Domnului (Boboteaza), Biserica a rânduit ca in ajun, in orice zi ar cadea, sa fie zi de post cu ajunare, pentru a ne pregati sufleteste si trupeste sa gustam din Aghiasma Mare care se va sfinti dupa savârsirea Sfintei Liturghii din ziua praznicului. „Astfel, conform rânduielilor liturgice, ieri s-au oficiat ceasurile imparatesti, slujba Vecerniei unita cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, iar seara, la Catedrala Mitropolitana «Sfântul Dumitru» din Craiova, s-a oficiat slujba Pavecernitei Mari unita cu Litia si s-au binecuvântat pâinea, vinul, grâul si untdelemnul, alimente atât de necesare in viata omului, cu rugaciune staruitoare catre Bunul Dumnezeu ca sa aduca buna sporire in viata noastra“, a mentionat Gheorghe Cioiu, purtator de cuvânt al Mitropoliei Olteniei.
Azi, in ziua Marelui Praznic al Botezului Domnului (Boboteaza), la ora 9.00, la Catedrala Mitropolitana, se va savârsi Sfânta Liturghie Arhiereasca cu participarea Inalt Prea Sfintitului Parinte Mitropolit Teofan, iar la ora 12.00 se va iesi in procesiune in fata Catedralei, unde se va oficia, dupa rânduiala, slujba sfintirii Aghiasmei Mari.
Intrucât e un praznic imparatesc de bucurie, chiar daca este vineri, este zi de Harti cu dezlegare la toate bucatele.
Boboteaza, prima dintre Taine
Sfintele zile de 6 si 7 ianuarie incheie timpul magic al celebrarii nasterii fizice, Craciunul, si spirituale, Botezul, a Mântuitorului, aceasta din urma fiind prima dintre cele trei mari Taine. La români, ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice tuturor sarbatorilor de Craciun: se colinda, se fac proorociri ale timpului si belsugului in noul an. Tot in aceste zile se fac si se prind farmecele si descântecele, iar fetele nemaritate, punându-si busuioc sub cap, isi pot visa ursitul. O pondere deosebita o detin insa actele rituale si practicile magice de vindecare si purificare a organismului. Se spune ca oricine intra in aceasta zi in apa este aparat de toate bolile. La riturile crestine de sfintire a apei – aghiasma, umblatul preotilor cu botezul si scufundarea crucii in apa – poporul a adaugat altele noi. Astfel, ploaia in ziua de Boboteaza prevesteste o iarna lunga.
In noaptea de Boboteaza, Cerul se deschide
Alimentele specifice acestei sarbatori sunt piftia si grâul fiert. Se povesteste ca in ziua de Boboteaza se dadea o petrecere de pomina a nevestelor, care se adunau in grupuri mari la cineva acasa, unde aduceau oua, faina, carne si bautura. Dupa ce mâncau si beau, spunând ca „se iordanesc“, ele cântau, jucau si chiuiau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada, unde luau pe sus barbatii care le apareau in cale, ducându-i cu forta la râu sau la lac si amenintându-i ca-i arunca in apa „daca nu se rascumpara“ cu un dar. In aceasta zi, numita si „Tontoroiul Femeilor“, normele morale ale satului traditional erau abolite, iar excesele de bautura si petrecerile nu mai suparau pe nimeni. In unele sate, tinerele neveste erau integrate in comunitatea femeilor casatorite printr-un ritual special care cuprindea si udatul lor la râu, lac sau fântâna.
Se spune ca doar in noaptea de Anul Nou si de Inviere Cerul se deschide. Insa, doar oamenii buni pot vedea acest lucru si pot cere de la Dumnezeu sa le implineasca dorintele.
