La mai putin de cinci metri de o cladire monument istoric a fost ridicat, in câteva luni, un imobil de sticla si metal, care contrasteaza puternic cu arhitectura cladirilor din zona.
Casa Constantei Ungureanu, de pe strada Constantin Brâncusi numarul 31, a fost proiectata in 1911 de arhitectul austriac Franz Billeck pentru un om de afaceri craiovean, pe nume Ghisdavescu. Desi a trecut de-a lungul timpului prin mâinile mai multor proprietari, casa si-a pastrat arhitectura si picturile de interior originale, motiv pentru care a fost inscrisa in Lista Monumentelor, Ansamblurilor si Siturilor Istorice din judetul Dolj. Constanta Ungureanu, actuala proprietara a monumentului istoric, spune ca aceasta continuitate i-a fost chiar impusa de specialistii din Comisia Regionala a Monumentelor Istorice, fiind nevoita mereu sa foloseasca la lucrarile de reabilitare ale imobilului materiale asemanatoare cu cele initiale, in detrimentul confortului propriu. „De când am intrat in posesia acestei case, am avut mereu grija sa nu schimb prea multe lucruri, pentru ca acestea sunt regulile. Când am schimbat tocaria, am folosit lemn stratificat, pentru ca nu mi s-a dat voie sa folosesc altceva. Mereu am chemat numai mesteri autorizati sa faca astfel de lucrari pentru ca era vorba de sculpturi de mare valoare“, a afirmat Constanta Ungureanu. Nu de acelasi tratament strict a beneficiat si proprietara terenului situat la mai putin de cinci metri de casa monument istoric, Adriana Ungureanu, care si-a „tras“ lânga monumentul care are aproape 100 de ani, o cladire de metal si sticla in care functioneaza o cofetarie.
Gigant de metal si sticla lânga monument istoric
Cu toate ca toate imobilele din zona beneficiaza de o arhitectura specifica inceputului de secol XX, Adriana Ungureanu a primit pe 14 aprilie anul acesta avizul din partea Comisiei de Monumente de a ridica la câtiva metri de cladirea cu valoare istorica o structura metalica acoperita cu sticla. Dumitru Cernatescu, arhitectul-sef al judetului Dolj si vicepresedinte al Comisiei, a declarat ca proiectul a fost initial respins, datorita prezentei unei structuri neconforme cu arhitectura zonei. „Prima data, proiectul prevedea ca imobilul sa aiba la intrare o constructie de zidarie, un fel de arcada, motiv pentru care l-am respins. A doua oara a venit la noi cu proiectul si i-am impus ca toata cladirea sa fie acoperita cu sticla pentru a reflecta monumentul istoric de alaturi“, a spus Dumitru Cernatescu. Numai ca lucrarile de constructie nu au decurs conform proiectului aprobat de Comisia de Monumente. Ceea ce trebuia sa fie o fatada de sticla, a capatat pe parcursul lucrarilor luciul gri al metalului, care nu reflecta nicidecum arhitectura monumentului istoric de alaturi.
Sesizare scrisa, apoi verificare
Reprezentantii Inspectoratului Judetean in Constructii Dolj, autoritatea care ar trebui sa supravegheze respectarea planurilor pentru care s-a primit autorizatie, dau din umeri si spun ca inspectorii nu se deplaseaza pe teren decât in cazul unor sesizari scrise. Daniel Lozba, purtator de cuvânt al institutiei, a declarat ca oricine are de facut o reclamatie o poate face in scris sau prin posta electronica, dupa care inspectorii vor verifica toate cele sesizate printr-o deplasare in teren. „Nu stiam de acest caz, pentru ca noi actionam pe baza scrisorilor primite. Doamna Constanta Ungureanu ar trebui sa faca o astfel de sesizare pentru ca noi sa le putem cere vecinilor sai proiectul pe baza caruia au obtinut autorizatia de construire. In baza acestei scrisori va primi un raspuns“, a precizat Daniel Lozba. Daca acesta este mecanismul care a functionat la fiecare verificare a inspectorilor de la Inspectoratul Judetean in Constructii Dolj, nici nu este de mirare ca multe cladiri cu valoarea istorica din Craiova au disparut de pe fata pamântului fara ca sa miste cineva un deget.
