• In 1953, Tanasie Lolescu a primit ordin de la prim-secretarul judetului Gorj sa demoleze Coloana • Tractorul s-a ridicat in momentul in care a tras de Coloana Infinitului • Autoritatile comuniste ale municipiului Tirgu Jiu considerau Coloana lui Brâncusi un obiect inestetic • Lolescu vrea acum sa promoveze imaginea lui Brâncusi
Conducatorul Lojei masonice din Hobita, satul natal al lui Constantin Brâncusi, este cel care a incercat, in urma cu 52 de ani, sa demoleze Coloana Infinitului. Tanasie Lolescu indeplinea atunci functia de secretar pe probleme organizatorice din partea tineretului comunist. Acesta a primit ordin de la prim-secretarul din perioada respectiva, Constantin Babalic, sa puna la pamint Coloana Infinitului.
Tanasie Lolescu, de 76 de ani, isi aminteste ca tractorul cu care a tras de Coloana era sa se rastoarne: „Am primit un ordin de la primul-secretar Costica Babalic sa demolam Coloana. Cu banii pe care urma sa ii luam pe materialele rezultate trebuia sa platim contributia judetului nostru pentru organizarea unui festivalul mondial de tineret, care a avut loc la Bucuresti, in anul ’53. Am solicitat un tractor Kirov la SOVROM – PETROL, dar trebuia adus dintr-o localitate mai indepartata. Am luat de la Scoala de Tractoristi un tractor IAR cu senile si lanturi, apoi am mers cu tractoristul Milotin sa dam Coloana jos. Am legat lantul la baza Coloanei. Era un lant obisnuit, care s-a rupt cind am tras. L-am pus apoi mai sus si cind am tras, s-a ridicat tractorul de spate in sus. Coloana nu s-a clintit deloc. Am fost certati de prim- secretar ca nu ne-am indeplinit sarcina, stiti cum era atunci“.
Autoritatile municipiului Tirgu Jiu au vrut sa vinda americanilor Coloana Infinitului
Tanasie Lolescu isi aminteste ca regimul comunist nu punea mare pret pe operele lui Brâncusi. La un moment dat, Comitetul Executiv al orasului Tirgu Jiu a aprobat chiar vinzarea celor trei lucrari de arta americanilor, in schimbul construirii canalizarii: „Coloana avea atunci o denumire pornografica, fiind denumita «sula lui Tatarascu», si nu i se dadea prea mare importanta atunci. Opera nu prea era bagata in seama si chiar s-a discutat in Comitetul Executiv al orasului sa dea toate operele lui Brâncusi unei firme americane pentru a face canalizarea in Tirgu Jiu. Americanii erau interesati sa cumpere opera lui Brâncusi, dar cei de la regiunea Oltenia s-au opus vinzarii“. Coloana Infinitului, precum si celelalte doua opere realizate de Brâncusi la Tirgu Jiu, Poarta Sarutului si Masa Tacerii, au fost facute cu sprijinul financiar al Arethiei Tatarascu, presedinta Ligii Femeilor si sotia marelui om de stat Nicolae Tatarascu.
Autoritatile din acea vreme ale orasului Tirgu Jiu au cerut chiar demolarea Coloanei. Sfatul Popular al orasului Tirgu Jiu a trimis o adresa, pe 7 martie 1951, Ministerului Afacerilor Interne prin care cerea demolarea Coloanei si valorificarea ei la fier vechi: „Prin materialele rezultate din demolarea ei ar putea folosi la alte lucrari edilitare de prima necesitate ale orasului, va rugam a ne da cuvenita aprobare pentru darimarea ei, materialele feroase rezultate putind fi preluate de Of. D.C.A“. Comunistii considerau capodopera lui Brâncusi un obiect inestetic, mostenit de la regimul burghezo-mosieresc: „Este o coloana metalica introdusa in fundament de beton, fara nici o estetica“.
Lolescu – liderul primei organizatii masonice rurale
Dupa ce a iesit la pensie, Tanasie Lolescu s-a stabilit in satul natal, Hobita, aproape de locul unde s-a nascut Constantin Brâncusi. Lolescu a fost timp de 16 ani primar al orasului Motru. Lolescu, mai nou, conduce o organizatie masonica taraneasca. El este presedintele Lojei masonice nr. 8 din Hobita, prima organizatie masonica rurala din lume, avind rangul de maestru venerabil. Dupa ce a vrut sa puna la orizontala capodopera lui Brâncusi, Tanasie Lolescu vrea acum sa promoveze imaginea marelui sculptor si sa organizeze, la nivel local, o sarbatoare pentru cinstire lui Brâncusi.
