Acasă Local Simboluri si traditii de Pasti

Simboluri si traditii de Pasti

-

Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina. El si-a pastrat pina in prezent farmecul si semnificatia, fiind, alaturi de Craciun, un moment de liniste sufleteasca si de apropiere de familie. Farmecul deosebit este dat atit de semnificatia religioasa, cit si de traditii: oul pictat, iepurasul, masa cu mincaruri traditionale, cozonac, pasca, miel, slujba de simbata seara, cu luarea luminii.


Ultima saptamina a Postului Pastelui este cea mai importanta perioada. Ea trebuie folosita pentru cainta si comemorare. Tot atunci sint pregatite si bucatele de Pasti. Pina de Inviere toata casa trebuie sa fie curata si bucatele sa fie gata, pentru ca in seara de Inviere, conform traditiei, toata lumea sa poate merge la biserica pentru a participa la slujba si pentru a lua lumina. Tot de aceasta saptamina, si implicit de sarbatoarea Invierii Domnului, sint legate tot felul de traditii si obiceiuri.


Traditii oltenesti


In satul Salcia, o localitate doljeana cu numai citeva sute de locuitori, situata la aproximativ 50 de kilometri de Craiova, in Joia Mare se… incalzesc mortii.


Inca de la ora patru dimineata, bezna si linistea de pe ulite sint spulberate de focurile si bocetul din fata fiecarei gospodarii din satul Salcia, comuna Argetoaia. Oamenii se aduna in jurul flacarilor si isi amintesc de cei disparuti. La rasaritul soarelui, femeile pleaca spre cimitirul de peste deal.


Fiecare batrina tine in mina citiva coceni, pe care ii va aprinde in fata mormintului celui disparut, un buchet de lalele si vase cu tamiie. Cind se crapa de ziua, linga fiecare mormint sint aprinse focuri, iar unul mai mare este aprins linga biserica si intretinut de toti oamenii care au venit la cimitir pentru a „incalzi“ mortii. Cei vii incep sa-i roage pe cei morti sa revina pe aceasta lume si sa vada ce s-a mai intimplat in familiile lor. Bocetul batrinelor la rasaritul soarelui, mirosul de tamiie si de fum continua zeci de minute. Cind s-a scurs si ultima lacrima in amintirea celor disparuti, localnicii alimenteaza focul central din apropierea cimitirului cu resturile de coceni care le-au mai ramas si pleaca spre casa, unde fac colaci si cozonac pe care sa-i dea de pomana. Oamenii nu stiu de unde provine aceasta traditie, iar cei mai batrini dintre ei spun ca intotdeauna s-a intimplat asa in Joia Mare. In alte zone ale Olteniei acest obicei se tine chiar in Noaptea de Inviere, cind crestinii duc lumina la mormintele celor apropiati.


De Pasti, româncele pregatesc pasca…


De asemenea, de Pasti românii pregatesc tot felul de mincaruri traditionale, printre ele numarindu-se si celebra pasca, pe care gospodinele o pregatesc fie in Joia Mare, fie in ziua de simbata pentru ca ea sa fie proaspata de Pasti. Pasca are forma rotunda (in amintirea scutecelor pruncului Iisus), sau dreptunghiulara (forma mormintului sau). O legenda spune ca pasca se face de cind umbla Isus cu ucenicii sai prin lume. Poposind la un gospodar, la plecare acesta le-a pus de mincare in traiste. Oprindu-se intr-o padure, apostolii l-au intrebat pe Iisus cind este Pastele, iar El le-a raspuns ca Pastele va fi atunci cind vor gasi piine de griu in traiste. Cum gospodarul le pusese tocmai piine de griu, atunci a fost Pastele.


Pasca poate fi simpla, avind doar zimti pe margine, sau poate avea impletituri. In acest caz, pe marginile pascai si in mijloc se fac impletituri din aluat, cea din mijloc avind forma de cruce, in amintirea crucii pe care a fost rastignit Iisus. Acest tip de pasca se numeste „pasca cu cruce“. Pasca simpla este pentru familie, iar pasca cu cruce se duce la biserica, de Pasti, pentru a fi sfintita. Pentru cei mici se fac pascute. La pasca se pun si brinza de vaci, galbenus de ou, stafide, uneori zahar si scortisoara.


Ouale de Pasti


Cele mai importante elemente al mesei de Paste ramin insa ouale rosii. Vopsitul oualor se intilneste pretutindeni. Se stie ca, in antichitate, persanii si egiptenii mincau oua colorate primavara, cind serbau inceputul anului. Popoarele din sud-estul Europei vopsesc oua rosii, culoarea singelui lui Cristos, pe cind in Occident se folosesc toate culorile, in nuante vii, ele simbolizind trezirea naturii la viata. Exista si variatiuni pe aceeasi tema: polonezii si ucrainenii, asemenea românilor, obisnuiesc sa incondeieze ouale, iar din Austria provine obiceiul de a imprima cite o frunza pe ouale colorate…


Ouale incep sa fie vopsite in gospodariile de pe meleaguri mioritice inca din Joia Mare. Daca initial se faceau doar rosii, ele au inceput sa fie vopsite si in alte culori – galben, verde, albastru si negru. La sate, ouale se coloreaza cu ajutorul vopselurilor obtinute pe cale naturala, din plante.


In general, ouale se vopsesc intii in culoarea galbena, pentru ca celelalte culori prind mai bine peste galben. Exceptie fac ouale vopsite albastru.


Ouale galbene, numite si „galbineala“, „galbinare“, „galbinete“ sau „galbinele“, se coloreaza cu o vopsea obtinuta din frunze sau scoarta de mar paduret, din laptele ciinelui, diferite specii de rachita, romanita sau coji de ceapa.


Ouale rosii, numite si „rosele“, „rusele“ sau „rosetele“, se coloreaza cu vopsea obtinuta din scoarta de arin rosu, scortisoara, sovirv sau pojarnita.


Vopseaua pentru ouale verzi (numite si „verdete“) se prepara din brindusa, seminte de floarea-soarelui, deditel sau urzici.


Ouale albastre („albastrele“) se obtin din floarea-soarelui, deditel si surcele, insa acestea nu se fierb in apa curata, ci in bors in care se pune piatra acra si piatra vinata. Aceste oua nu se coloreaza mai intii in galben, precum celelalte, ci se obtin direct din oua nevopsite.


Ouale negre se numesc si „negrele“ sau „negrete“ si amintesc suferintele lui Iisus pe cruce. Vopseaua se obtine din surcele, scoarta de arin negru si coaja de nuc. Aceste oua se obtin din oua colorate initial in galben, apoi in rosu si abia apoi in negru.


Obiceiuri la români


Vechile obiceiuri, trasmise din generatie in generatie, spun ca acei calatori sau cei care se gasesc departe de casa in ziua de Pasti maninca, in loc de anafora, muguri de salcie sau de mar.


De asemenea, ciocnitul oualor trebuie sa se faca dupa reguli stricte: persoana mai in virsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul celui tinut in mina de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula „Cristos a Inviat“, la care se raspunde „Adevarat a Inviat“. Exista si credinta ca aceia care ciocnesc oua se intilnesc pe lumea cealalta. In traditia populara de la noi, ouale de Pasti sint purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, te apara de rele.


In unele regiuni exista si traditia udatului. Luni dimineata, flacaii merg cu o cofa cu apa la casele unde sint fete nemaritate si daca le gasesc dormind, arunca apa pe ele. Fetele le dau cele mai frumoase oua si pasca sau cozonac. In unele locuri, flacaii prind fetele cind ies din casa si le duc la o apa, unde le uda, aruncindu-le chiar in ea. Se crede ca fetele udate se vor marita repede. O legenda spune ca era odata o fata de crestin, care in a doua zi de Paste pornise la tirg cu un cos de oua, pentru a le vinde. Pe drum se intilneste cu o fata de pagin, care se ofera sa ii cumpere ouale. Neavind insa bani suficienti, o roaga sa o insoteasca acasa. Spre casa, fata de crestin incearca sa o convinga sa se converteasca, aratindu-i calea adevarata. Fata de pagin spune ca nu va crede in crestinism decit atunci cind ouale se vor face rosii. Vazind ca acestea prindeau culoarea focului, cele doua fete au lesinat de teama. Pentru a le face sa-si vina in simtiri, niste baieti din apropiere le-au udat cu apa. Trezindu-se, fetele le-au oferit in dar oua rosii, pentru a le multumi.


Iepurasul, simbol consacrat de Pasti, intre sacru si pagin


In prag de Pasti, lumea intreaga se indragosteste subit de simpaticul urecheat, care aduce cadouri de Pasti. Chiar daca nu se stie cu precizie cind a intrat in „cortegiul“ pascal, cu timpul, dragutul animal a devenit nu numai purtatorul cosului cu oua si cadouri, ci si imaginea unei industrii publicitare, cea a lui „Rila-Iepurila“.


De la ilustratii de carte si benzi desenate, la jucarii si dulciuri, totul s-a transformat intr-o foarte profitabila afacere. Imaginea-simbol a prins la copii, care in dimineata de dupa Inviere pun entuziasmati intrebarea „Ce mi-a adus Iepurasul?“, dar si la maturi, care se copilaresc si ei cu aceeasi intrebare. Iepurasul nu are de fapt nici o legatura cu povestea biblica a Mortii si Invierii lui Iisus, aceasta fiind adoptata de traditia crestina in vremuri indepartate, cind noua religie incerca sa cucereasca popoarele pagine. Din timpuri imemoriale, sacrul s-a amestecat cu profanul in credinte si rituri. Explicatia acestor imagini, oul si iepurele, se regaseste in negura timpului, mult inainte de Hristos. In Egiptul antic, iepurele ocupa un loc aparte, ca simbol al fertilitatii. Eostre sau Eastre era zeita fertilitatii la popoarele din nordul Europei, dar astfel de divinitati existau la mai toate popoarele europene, din nord pina in bazinul mediteranean, ele fiind sarbatorite primavara, moment al renasterii naturii. Simbolurile zeitei erau oul si iepurele de cimp, in unele statui fiind reprezentata cu oul in mina stinga si iepurele in dreapta.


Prima mentionare a iepurasului de Pasti apare in Germania, in anul 1590. In unele regiuni din aceasta tara se credea ca iepurasul aduce ouale rosii in Joia Mare si pe cele colorate in noaptea de dinaintea Pastelui. De asemenea, primele delicatese din aluat dulce sub forma de iepurasi au fost realizate tot in Germania, la inceputul anilor 1800.


In America, traditia iepurasului de Pasti s-a raspindit prin intermediul colonistilor germani, care au sosit in Pennsylvania, pe la 1700. Simbolul iepurasului pascal devine raspindit in SUA abia dupa 1865. De fapt, sarbatoarea Pastelui nu era celebrata in America pina la acea data, pentru ca mai tirziu ea sa devina una dintre cele mai mari bucurii ale copiilor. In rindurile comunitatii olandeze din Pennsylvania s-a pastrat o veche legenda nordica. Este vorba despre zeita Eostre a gasit intr-o iarna o pasare ranita pe cimp. Pentru a o salva de la moarte, zeita a transformat-o intr-o iepuroaica, aceasta pastrind insa capacitatea de a depune oua. Pentru a-i multumi binefacatoarei sale, iepuroaica decora ouale facute si i le daruia zeitei. Astfel, copiii din Pennsylvania asteapta de Pasti iepurasul care face un cuib plin de oua colorate.


Pe vremuri, copiii americani isi construiau singuri un fel de cosulet, pe care il ascundeau in casa, in hambar sau in gradina. In general, baietii isi foloseau sepcile, iar fetitele, bonetele. Abia mai tirziu, impodobirea cosuletelor a devenit mai complexa, o data cu raspindirea traditiei in toata tara. Din America, iepurasul a „plecat“ si spre alte zone.


Anglo-saxonii spun ca zeita Eostra – de la care se crede ca provine si cuvintul englez care defineste Pastele – Easter, a transformat o pasare intr-un mamifer cu patru picioare: iepurele. De aceea, copiii englezi cred ca ouale de Pasti sint facute de iepuras. In culturile asiatice, iepurele este considerat un mesager sacru al divinitatii. Pentru chinezi este o creatura a Lunii, care are grija de bogatia culturilor de orez. Pentru budisti, iepurele este, de asemenea, o creatura selenara. Legenda spune ca, neavind ce ofranda sa-i aduca zeitei Indra, iepurele s-a gatit pe sine in focul sacru si, ca rasplata, a fost asezat pe Luna.

ȘTIRI VIDEO GdS

Reacţia unui român prins de poliţia spaniolă pe stradă, fără motiv

Un bărbat român a fost prins pe strada Juan XXIII, din orașul spaniol Aviles și a fost luat la întrebări de către oamenii legii. În momentul în care polițiștii i-au cerut să justifice de ce se află acolo, românul a reacționat violent, potrivit articolului El Comercio.

Coronavirus România: Numărul cazurilor a ajuns la 5.467

Autoritățile au raportat vineri 265 cazuri noi de coronavirus în România, totalul infecțiilor ajungând la 5.467. Bilanțul infectărilor cu coronavirus de joi...