16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalJudecatorul Gigi Traistaru a aprobat infiintarea SC Xan Set

Judecatorul Gigi Traistaru a aprobat infiintarea SC Xan Set

• Trei luni mai tirziu, firma lui Boerica a inselat bugetul de stat cu aproape 20 de miliarde de lei • Cei trei actionari egipteni aveau profesii diferite: agent comercial, mecanic auto si tehnician asistent medical


Dupa seria dezvaluirilor din rechizitoriul pe baza caruia Genica Boerica si gasca sa de arabi au fost trimisi in judecata de procurori, GdS va prezinta o parte dintre informatiile continute de documentele de infiintare a SC Xan Set SRL, firma patronata de trei egipteni care au obtinut o rambursare ilegala de TVA de aproape 20 de miliarde de lei la doar trei luni de la infiintarea societatii. Coincidenta sau nu, pe documentele in cauza si-au pus semnatura si doua persoane influente din Craiova, care prin natura meseriei aproba astfel de hirtii oficiale in fiecare zi.


Dupa ce s-au intilnit in secret prin hoteluri sau restaurante, punind la cale planul de actiune pentru jefuirea bugetului public, membrii retelei mafiote din care facea parte si Boerica s-au hotarit sa trimita la inaintare trei „sageti“, cetateni egipteni care urma sa infiinteze o firma, SC Xan Set SRL. Asa se face ca, pe 11 septembrie 2002, Atia Zakaria Mmohamed Balabl a solicitat Registrului Comertului Dolj autorizarea constituirii si inregistrarii firmei. Pentru aceasta, cetateanul egiptean a depus, printre altele, un specimen de semnatura, actul constitutiv autentificat la notarul Papa Eugenia pe 3 septembrie 2002, contractul de inchiriere pentru garsoniera din cartierul Rovine, cazierul judiciar si copia dupa pasaport. Conform documentelor depuse la Registru, firma Xan Set era detinuta in proportii egale de trei cetateni egipteni, pe numele lor Shafik Seliman Gerges, Mohamed Elsayed Kilani Mohamed si Atia Zakaria Mmohamed Balabl, acesta din urma fiind si administratorul societatii. De fapt, dupa cum scrie si in rechizitoriu, cele trei nume erau fictive, fotografiile de pe pasapoarte fiind inlocuite, pentru a se pierde urma adevaratilor vinovati. Conform prevederilor legale, orice firma care cere autorizarea si inscrierea in Registrul Comertului trebuie sa primeasca acceptul unui judecator delegat pe linga ORC, ceea ce s-a si intimplat cind judecatorul a admis in sedinta de pe 20 septembrie 2002 autorizarea firmei. Numele magistratului nu este insa unul oarecare. Conform documentelor de la ORC Dolj, aprobarea a venit din partea judecatorului Gigi Traistaru, nimeni altul decit personajul care l-a improprietarit cu de la sine putere pe Adrian Mititelu cu mai multe zeci de hectare de pamint din domeniul public, situate in jurul lacului Craiovita.


Chirie de o suta de mii de lei pe luna


Din cite se pare, falsurile din pasapoartele celor trei egipteni nu i-au dat de banuit notarului public Eugenia Papa, desi, asa cum rezulta din incheierea de autentificare a actului constitutiv al societatii Xan Set, egiptenii s-au prezentat in corpore in fata ei, deci i-au aratat notarului si pasapoartele cu pricina. In privinta chiriei, cei trei arabi au fost atit de zgirciti, incit au trecut pe contractul de inchiriere a garsonierei din cartierul Rovine o chirie de doar o suta de mii de lei pe luna, in conditiile in care preturile la acea vreme erau de minimum un milion de lei pe luna. Interesante sint si cazierele judicare ale celor trei investitori egipteni traduse de un traducator autorizat din Bucuresti, Madani Tamam, care dupa nume pare tot o persoana din tarile calde. Conform certificatelor eliberate de Ministerul de Interne, Directia de Cercetari Penale, departamentul de calculatoare al Republicii Arabe Egipt, administratorul societatii Xan Set, Atia Balabl, este de profesie agent comercial si nu suferise nici o condamnare in Egipt, iar ceilalti doi asociati erau mecanic auto, respectiv tehnician asistent medical.


Presedintele Camerei de Comert si Industrie Oltenia da vina pe notar


Graba cu care actionarii arabi ai SC Xan Set au autentificat actele la notar si au cerut inregistrarea firmei se datoreaza, in parte, si faptului ca vizelor de sedere in România urma sa le expire termenul legal. Daca in cazul administratorului viza de sedere fusese prelungita pina in februarie 2003, in cazul celorlalti doi datele erau altele, vizele expirind pe 5 septembrie, respectiv 22 noiembrie. Practic, Mohamed Kilani ar fi fost obligat ca la doua zile de la autentificarea la notar a actului constitutiv din 3 septembrie sa plece din tara sau sa ceara prelungirea, lucru care ar fi dat peste cap planurile retelei mafiote. Conform documentelor de infiintare a SC Xan Set, la data avizului dat de Gigi Traistaru, cetateanul egiptean s-ar fi aflat ilegal pe teritoriul României. Procurorii au descoperit ulterior ca respectivele vize de sedere aplicate pe pasapoarte erau contrafacute, si ca, probabil, arabii se sustrageau cercetarii penale, fiind dati in urmarire generala. Documentele de identitate i-au indus in eroare si pe angajatii Registrului Comertului, deoarece, conform aceluiasi rechizitoriu, acesta lucreaza cu copii alb-negru de pe pasapoarte, unele dintre ele avind o calitate scazuta. Persoana care a semnat certificatul de inmatriculare a firmei, Gheorghe Albu, la acea vreme presedinte al Camerei de Comert si Industrie Oltenia, functie pe care o detine si in prezent, a incercat sa explice modul in care o firma primeste aprobarea de la Registrul Comertului. „La Registru, documentele sint aduse de actionari sau de o persoana imputernicita. Functionarul de acolo preia dosarul si vede ce documente lipsesc, dupa care acesta ajunge la judecatorul delegat, care este numit de presedintele Tribunalului Dolj. La vremea aceea, si eu semnam certificatele de inmatriculare pina in octombrie 2002, cind Registrul Comertului s-a separat de Camera de Comert. Cred ca am semnat 10.000 de certificate. Nu aveam de unde sa stiu daca pasapoartele sint false, pentru ca mie imi venea numai actul de inmatriculare. Conform procedurii, dosarul de autorizare ajunge si la Ministerul de Finante, care ii atribuie codul fiscal“, a declarat Gheorghe Albu. Conform spuselor sale, in principal, vinovat este notarul public, iar in secundar, functionarul de la Registrul Comertului care s-a ocupat de dosar. „Principala dovada a autorizarii unei firme este actul constitutiv, autentificat de notar, care vede pe viu daca pasapoartele sau documentele de identificare sint reale“, a precizat Albu, semnatarul actului de inmatriculare a firmei care a obtinut o rambursare ilegala de aproape 20 de miliarde de lei.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS