Dosarul lui Boerica este de-a dreptul impresionant. Ceea ce procurorii si politistii craioveni n-au putut si nici n-au vrut sa documenteze, procurorii bucuresteni de la DIICOT au reusit, cu sprijinul SRI, SIE si al Oficiului National al Spalarii Banilor. Dosarul in sine ar putea umple citeva rafturi de biblioteca, doar rechizitoriul numarind 109 pagini. Din acestea reiese o implicare vadita in afacerile lui Genica Boerica – prin care statul român a fost prejudiciat cu sume enorme – atit a functionarilor din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj ori ai Trezoreriei Craiova, cit si a unor functionari de la Registrul Comertului ori a unor avocati si notari „de casa“ ai magnatului alcoolului din Craiova. Nu pot fi uitati procurorii si politistii pe care Genica ii invirtea pe degete, fara sa se teama de dosarele penale care i se intocmeau. Date fiind increngaturile acestei „caracatite“ dirijate de Genica Boerica, vom reda in foileton, in paginile cotidianului nostru, amanuntele afacerilor lui astfel cum au fost surprinse de procurorii bucuresteni.
Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus simbata trimiterea in judecata a omului de afaceri craiovean Genica Boerica, in dosarul privind o parte din restituirile ilegale de TVA obtinute de la Directia Generala a Finantelor Publice Dolj. Impreuna cu Boerica au mai fost trimisi in judecata in acelasi dosar inca trei români – Florentin Sargarodschi, contabila Elena Popa si Vasile Stanescu (sotul solistei de muzica populara Niculina Stoican) -, dar si patru egipteni (Nassar K.A.A. Mohamed, El Kholy H. Nashat, El Tembedawy M. Khaed si El Araby M. Abdou), doi iordanieni (Ayyoub A.H.H. Bassem si Al Switi A.M.A. Nail), un iranian (Honar Sood Monfared Mostafa) si un irakian (Abdulhameed G. Shaban). In sarcina celor 12 inculpati, anchetatorii au retinut in esenta faptul ca, in perioada iunie 2001-iunie 2003, prin folosirea unor diverse mijloace frauduloase, au solicitat si obtinut de la Directia Generala a Finantelor Publice Dolj suma de 136.980.282.181 lei, echivalentul a 4.269.275,79 dolari sau 4.535.984,41 euro la data efectuarii platilor. In ceea ce-l priveste pe Boerica, acesta a fost trimis in judecata inclusiv pentru savirsirea infractiunilor de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, respectiv violare de domiciliu.
Pe parcursul urmaririi penale, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unor importante sume si bunuri imobile sau mobile. Printre acestea, „palatul“ lui Genica Boerica situat in Craiova, pe Calea Unirii nr.70 (cunoscut sub denumirea „Micul Versailles“), alte doua imobile din Craiova, un imobil din Milano – Italia, 104 bijuterii din aur si pietre pretioase (ridicate de la resedinta lui Boerica din cartierul Primaverii – Bucuresti si evaluate la 1.216.000.000 lei).
Dosarul trimis acum Tribunalului Bucuresti vizeaza doar o parte din returnarile ilegale de TVA obtinute de banda lui Genica Boerica. Procurorii continua in prezent documentarea altor fapte din aceeasi perioada, in urma carora au mai fost obtinute restituiri de TVA de inca 290.551.482.385 de lei.
Retea constituita pe tiparul Mafiei italiene
Pe fondul cadrului legislativ permisiv si lacunar in ceea ce priveste colectarea si rambursarea taxei pe valoare adaugata (TVA), pe teritoriul României s-au organizat grupuri infractionale constituite in adevarate retele de crima organizata, interesate mai ales in obtinerea in mod fraudulos de sume importante de bani; din aceste motive, infractiunile-scop sint, intotdeauna, infractiuni esentialmente de prejudiciu, chiar daca, pentru realizarea acestui obiectiv sint comise si nenumarate infractiuni-mijloc de pericol. In general, in cazuri similare prezentei cauze, infractiunile-scop sint infractiuni de inselaciune, contrabanda ori evaziune fiscala, iar infractiunile-mijloc sint diferite infractiuni de fals; pentru ca autorii sa poata profita ulterior de sumele obtinute in mod fraudulos, acestea sint „spalate“ prin externalizare, in general in jurisdictii necooperante, ca plati pentru tranzactii fictive, si recuperate ulterior, fie prin reintroducerea in tara, ca investitii, fie prin transferarea in „paradisuri fiscale“ de unde pot fi folosite.
Cristalizindu-si in timp un „modus operandi“ care a speculat toate viciile sistemului legislativ si jurisdictional, gruparile s-au organizat pe paliere de comanda si executie.
Primele sint constituite dintr-un numar foarte restrins de persoane, ajunse in aceste pozitii prin ascensiune treptata, dupa atente selectii si dovezi de loialitate; activitatile palierului de comanda constau, in concret, in organizarea actiunilor ilicite, racolarea de membri pentru palierele de executie, retribuirea acestora pentru diferitele servicii prestate etc.; in general, beneficiari ai produsului infractiunilor sau a unei parti semnificative din acesta, liderii nu actioneaza decit prin persoane interpuse, astfel ca activitatea lor ilicita este deseori extrem de dificil de probat.
In cele mai multe cazuri, ei sint ajutati de „locotenenti“, care se ocupa de materializarea efectiva a dispozitiilor date de lideri, si care asigura contactul dintre acestia si palierele de executie; fiind persoane de incredere si participind sustinut la activitatea ilicita, in eventualitatea deconspirarii retelei, in general „locotenentii“ nu isi implica sefii si nu dau declaratii impotriva acestora.
In ceea ce priveste palierul de executie, acesta este format din numeroase „sageti“, persoane care executa doar activitati bine stabilite, ordonate, pentru sume modice de bani; aceste persoane, in general, nu se cunosc intre ele, nu au si nu pot avea o viziune de ansamblu asupra intregului complex infractional, sint dispensabile si, in plus, sint singurele persoane impotriva carora se pot administra probe directe.
In toate situatiile, membrii retelei sint instruiti ca, in cazul deconspirarii acesteia, sa isi nege propria participare, si, mai ales, sa nu implice alte persoane; includerea in lege a unor diferite cauze de impunitate sau de reducere a pedepselor aplicabile nu este intotdeauna de natura sa compenseze obligatiile morale fata de grupul infractional, mai ales daca acesta este format din persoane de aceeasi origine (nationalitate, etnie, grup sau orientare religioasa etc.).
De asemenea, un factor important este si starea de puternica temere pe care o creaza reteaua.
Aceasta atitudine, similara conceptului de „omertá”, ingreuneaza sau chiar face imposibila demantelarea intregii activitati infractionale sau deconspirarea tuturor membrilor retelei; in cazul in care, prin interventia organelor judiciare, o parte este anihilata, palierele de comanda, a caror implicare nu intotdeauna poate fi documentata in mod eficient, dispun racolarea de noi membri, pentru continuarea activitatii in baza aceluiasi mod de operare.
In cvasimajoritatea cazurilor, pentru o mai buna conspirare a activitatii infractionale, „sagetile“ folosesc identitati false sau care nu le apartin; in acest sens, reteaua foloseste un numar de documente de identitate (buletine, pasapoarte), mai ales apartinind unor cetateni straini, obtinute in diferite modalitati ilicite, care sint falsificate prin inlocuirea fotografiei titularilor cu cea a utilizatorului fraudulos; pe baza unor asemenea documente falsificate, sustinute de seturi de alte inscrisuri plasmuite ori de declaratii inexacte si avind cooperarea unor functionari sau angajati ai institutiilor publice, sint inmatriculate societati care, in realitate, nu desfasoara niciodata activitate comerciala sau de productie si nu platesc taxe, asa numitele societati „fantoma“.
Scopul concret al infiintarii acestora este, in mod evident, atit obtinerea de sume de la bugetul de stat, de exemplu prin rambursari de TVA, cit si acela al sustragerii de la plata oricaror obligatii fiscale.
Legaturi strinse cu organele fiscale
In prezenta cauza, grupul infractional s-a organizat intr-o perioada mai lunga de timp; initiatorii au fost cetatenii români (inculpatii BOERICA GENICA, SARGARODSCHI FLORENTIN si POPA ELENA AURORA), care, la inceput au derulat activitatea infractionala prin firme „la vedere“, respectiv societati comerciale legal inmatriculate care, in paralel, desfasurau si o activitate licita.
Initial, au fost solicitate si primite rambursari de TVA pentru tranzactii fictive, avind ca obiect bunuri vindute succesiv; la fiecare astfel de vinzare pretul era mult supraevaluat.
In aceasta faza initiala, bunurile – obiect al tranzactiilor succesive – existau in materialitatea lor; pe aceasta linie se inscriu rambursarile de TVA obtinute prin SC BARIL SA Craiova si unele dintre cele obtinute prin SC APOLODOR INVEST SRL Craiova.
Ulterior, inregistrind un real succes si, in plus, stabilind contacte in cadrul organelor fiscale teritoriale si a unor unitati bancare, inclusiv la nivelul conducerii acestora, inculpatii susmentionati au derulat acelasi tip de activitate ilicita, prin tranzactii fictive succesive, fara insa ca bunurile – obiect al acestor tranzactii – sa existe; pe aceasta linie se inscriu unele dintre rambursarile de TVA obtinute prin SC APOLODOR INVEST SRL Craiova.
Colaborare cu reteaua araba
La sfirsitul anului 2001, inculpatul BOERICA GENICA, prin intermediul inculpatului HONAR SOOD MONFARED MOSTAFA, l-a contactat pe inculpatul NASSAR K.A.A. MOHAMED, solicitind colaborarea retelei arabe, care, la momentul respectiv, dispunea de o mai buna organizare, de o structura mai ampla si de posibilitatea folosirii unor identitati false, dar, pentru zona Craiova, nu avea contacte stabilite cu functionarii publici care i-ar fi putut ajuta.
In acest context, stabilind un mod de operare mult mai elaborat, care excludea implicarea directa atit a liderului partii române (inculpatul BOERICA GENICA), cit si al celei arabe (inculpatul NASSAR K.A.A. MOHAMED), si a firmelor „la vedere“, gruparea infractionala astfel cristalizata a actionat in sensul infiintarii de societati-fantoma, pentru care ulterior, s-au cerut si obtinut rambursari de TVA de ordinul milioanelor de dolari.
In faza initiala a colaborarii, nefiind inca testata integral loialitatea membrilor fiecarei parti, inculpatul BOERICA GENICA a impus prezenta unui „delegat“ al sau, care sa participe la „verificarea“ de catre inspectorii fiscali a documentelor de rambursare; acest delegat a fost inculpatul STANESCU VASILE, iar rambursarea s-a obtinut prin SC SORI CRAFT SRL Craiova, societate fantoma, avind ca asociati, din acte, persoane de nationalitate araba (identitati nereale).
Ulterior, prezenta delegatului nu a mai fost necesara, iar activitatea de inmatriculare de societati fantoma a continuat prin „sagetile“ de nationalitate araba, coordonata de palierul superior format din cei doi lideri; fiecare dintre acestia a fost ajutat de cite un „locotenent“, respectiv inculpatul SARGARODSCHI FLORENTIN pentru partea româna, si inculpatul EL KHOULY H. NASHAT, pentru cea araba.
Partea de evidenta contabila a fost asigurata de inculpata POPA ELENA AURORA, iar dupa ce, in martie 2003, aceasta s-a retras voluntar, s-a apelat la o persoana de cetatenie româna din anturajul retelei arabe (martora IONEL ELENA).
Din motivele mai sus expuse, in prezenta cauza documentarea activitatii ilicite a fost necesar a se face „din aproape in aproape“, de la o tranzactie fictiva la alta; in continuare, se va prezenta derularea acestei activitati, intr-o ordine nu neaparat cronologica, ci in functie de modul in care s-a orientat ancheta.
Afacerea SC XAN SET SRL, deschizatoare de drumuri
SOCIETATEA: SC XAN SET SRL (J 16/848/28.09.2002, CUI R14910081)
INCULPATII:
BOERICA GENICA
SARGARODSCHI FLORENTIN
POPA ELENA AURORA
NASSAR K.A.A. MOHAMED
HONAR SOOD MONFARED MOSTAFA
EL KHOULY H. NASHAT
AL SWITI A.M.A. NAIL
INVINUITII:
ABDULHAMEED G. SHABAN
EL ARABY M. ABDOU
DATA RAMBURSARII: 20.12.2002
SUMA RAMBURSATA ILEGAL: 19.938.000.000 lei (echivalentul, la data rambursarii, a 593.710,91 dolari sau 579.088 euro)
1. La o data neprecizata, anterioara datei de 27.08.2002, palierul superior al retelei infractionale (inculpatii BOERICA GENICA, NASSAR K.A.A. MOHAMED si HONAR SOOD MONFARED MOSTAFA) a decis imbunatatirea modului de operare pentru completa disimulare a participatiei lor si a identitatii adevaratilor beneficiari ai sumelor sustrase bugetului de stat. S-a luat hotarirea infiintarii unor societati comerciale „fantoma“, toate cu sediile sociale declarate in municipiul Craiova, astfel incit, potrivit normelor in materie, rambursarile sa fie aprobate de Directia Generala a Finantelor Publice Dolj. La aceasta unitate, grupul infractional organizat stabilise contacte si se reusise penetrarea sistemului de decizie.
In concret, palierul de comanda a hotarit ca asociatii din acte ai societatilor nou formate sa aiba identitati nereale, urmind a fi folosite pasapoarte emise de unele tari arabe, contrafacute prin inlocuirea fotografiei titularului.
Activitatea de contrafacere urma sa fie asigurata de inculpatul EL KHOULY H. NASHAT, prin intermediul unei persoane ramase neidentificate. Acelasi inculpat urma sa transmita dispozitiile palierului de comanda catre „sageti“ (persoanele care urma sa apara fizic, in fata organelor de stat si ale caror fotografii urma a fi aplicate in pasapoartele falsificate). Rolul de „sageti“ a fost incredintat, in acest caz, inculpatilor AL SWITI A.M.A. NAIL si AYYOUB A.H.H. BASSEM si invinutilor EL ARABY M. ABDOU, EL TENBEDAWY M. KHALED si ABDULHAMEED G. SHABAN.
2. In executarea celor convenite, la o data neprecizata, anterior datei de 27.08.2002, inculpatul SARGARODSCHI FLORENTIN a identificat un spatiu situat in municipiul Craiova, cartier Rovine, bl.H 6b, ap.13, jud. Dolj. La acest imobil, urma sa figureze, exclusiv scriptic, sediul fantomei SC XAN SET SRL. Verificarile efectuate in cauza de fata au stabilit ca in acel imobil nu a functionat niciodata vreo societate comerciala si nici nu au fost desfasurate activitati productive, comerciale sau de orice alta natura.
Pentru crearea aparentei de legalitate, a fost incheiat un contract de inchiriere intre titularul dreptului de proprietate asupra imobilului (GHENEA IONELA) si unul din asociatii din acte ai fantomei in curs de infiintare (ATIA BALABL, in fapt prescurtarea de la ATIA ZAKARIA MOHAMED BALABL). Contractul a fost inregistrat la Administratia Financiara a Municipiului Craiova sub nr. 2100/4807797/27.08.2002.
3. Concomitent, actionind in cadrul partii arabe a retelei, la ordinul inculpatului NASSAR K.A.A. MOHAMED, inculpatul EL KHOULY H. NASHAT i-a contactat pe inculpatii AL SWITI A.M.A. NAIL si AYYOUB A.H.H. BASSEM, precum si pe invinuitii EL TENBEDAWY M. KHALED, EL ARABY M. ABDOU si ABDULHAMEED G. SHABAN. Tuturor acestor persoane, inculpatul EL KHOULY H. NASHAT le-a solicitat cite doua, trei fotografii recente. Aceste fotografii urma sa fie folosite pentru contrafacerea pasapoartelor aflate deja in posesia retelei.
Declaratii concordante au dat in acest sens inculpatul AYYOUB A.H.H. BASSEM si invinuitii EL TENBEDAWY M. KHALED si ABDULHAMEED G. SHABAN; toti cei trei autori mentionati au fost supusi testarii cu ajutorul tehnicii „poligraf“. Rezultatele au fost identice; nu au fost identificate indicii ale comportamentului simulat pentru nici unul dintre subiecti. Inculpatul AL SWITI A.M.A. NAIL nu a putut fi audiat intrucit se sustrage urmaririi penale, fiind arestat preventiv in lipsa, dat in urmarire generala si internationala; acesta a parasit teritoriul României la data de 24.05.2003. De asemenea, au fost efectuate in cauza expertize criminalistice de portret, care au concluzionat identitatea dintre fotografia din pasapoartele folosite la comiterea faptelor si fotografiile model de comparatie. Aspecte concordante au fost relevate si de inculpatii SARGARODSCHI FLORENTIN si POPA ELENA AURORA; si acesti inculpati au fost testati la poligraf, nefiind constatate indicii de comportament simulat la intrebarile relevante cauzei.
Procurorii zic:
„ S-a luat hotarirea infiintarii unor societati comerciale „fantoma“, toate cu sediile sociale declarate in municipiul Craiova, astfel incit, potrivit normelor in materie, rambursarile sa fie aprobate de Directia Generala a Finantelor Publice Dolj. La aceasta unitate, grupul infractional organizat stabilise contacte si se reusise penetrarea sistemului de decizie.
„ In perioada iunie 2001 – iunie 2003 a fost obtinuta, numai din faptele deduse judecatii in prezentul dosar, suma totala de 4.535.984,41 euro. Dupa interventia organelor judiciare in prezenta cauza (incepind cu data de 3.10.2004), la nivelul DGFP Dolj s-a inregistrat o subita diminuare a cuantumului sumelor rambursate cu titlu de TVA; astfel, de la o medie de 112 miliarde de lei lunar in perioada anterioara, actualmente nivelul se situeaza la aproximativ zece miliarde de lei lunar.
„ In ceea ce priveste activitatea functionarilor publici din cadrul DGFP Dolj, se va dispune disjungerea cauzei, in vederea efectuarii de cercetari fata de acestia cu privire la incalcarea atributiilor de serviciu.
„ De asemenea, se va dispune disjungerea cauzei si pentru verificarea activitatii notarului public Papa Eugenia, la biroul careia au fost autentificate toate actele folosite la obtinerea rambursarilor ilegale care fac obiectul prezentei cauze.
„ Procesul de spalare si externalizare a sumelor:
– se facea viramentul de catre Trezoreria Dolj in contul firmei-fantoma beneficiara de rambursare;
– cu maxima urgenta (au fost situatii in care operatiunile s-au facut intr-o singura zi), suma era fractionata in parti sub limita de raportare de 500.000.000 de lei;
– sumele rezultate erau transferate catre alte societati comerciale (de asemenea fantoma);
– in scopul spalarii, acestea din urma canalizau sumele catre un numar limitat de „fantome“ (de regula trei sau patru) numite „conducte“;
– „conductele“ efectuau plati externe in dolari sau euro catre conturi ale unor diverse persoane nerezidente;
– documentele justificative care stateau la baza transferurilor nu purtau de regula nici un numar de inregistrare al emitentului sau destinatarului, iar semnaturile nu coincideau cu cele de pe facturile externe;
– toate societatile prin care au fost „trecuti“ banii sint „fantome“ cu asociati cu identitati false (egipteni, irakieni, turci etc.), multe dintre ele facind anterior obiectul unor informari referitoare la operatiuni de spalare de bani.
„ Externalizarea sumelor obtinute in mod nelegal a fost posibila si datorita indeplinirii defectuoase a atributiilor de serviciu de catre functionarii mai multor unitati bancare. In mod similar, se va dispune disjungerea cauzei in vederea efectuarii de cercetari si impotriva acestor persoane.
