Primii 60 de „scorpioni rosii“ care au luptat in teatrul de operatiune din Afganistan alaturi de trupele NATO s-au intors acasa dupa sase luni. Intoarcerea acasa a militarilor olteni din Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab“ a fost pentru familiile acestora poate cel mai frumos dar de Craciun. Inca de la ora 12.00, in aeroport domnea o atmosfera apasatoare. Mamele si sotiile isi ascundeau cu greu lacrimile, iar tatii isi priveau nerabdatori ceasurile.
Pe pista aeroportului, la ora 15.20, cind a aterizat prima aeronava AN -24, atmosfera a devenit incendiara. Bravii soldati purtind steaguri tricolore pe umeri ii imbratisau cu dragoste si dor pe cei dragi. Nimeni nu se plingea, nimeni nu se mai gindea, pe moment, la ceea ce a fost.
Fericirea familiilor reunite in prag de Sarbatori era deplina.
Cuvintele sint prea sarace pentru a exprima exact ceea ce se petrecea cu adevarat in sufletele celor ramasi acasa, dar mai ales in ale celor care dupa ce au trecut prin iad se intorc in sfirsit sanatosi la cei dragi.
Inca de la ora 12.00, Aeroportul Craiova a devenit neincapator. Cele doua aeronave AN-24, care ii aduceau acasa pe primii 60 de militari romani care si-au incheiat misiunea in Afganistan, trebuia sa soseasca la ora 14.00. Numai ca din cauza conditiilor meteo nefavorabile de pe Aeroportul Bacau, aeronavele au decolat cu o intirziere de aproape o ora. Tensiunea era in crestere. Privirile intrebatoare se indreptau spre ofiterii care puteau sa furnizeze informatii reale.
Cind la ora 14.00 s-a aflat ca prima aeronava a decolat, iar cea de- a doua urmeaza sa decoleze la o diferenta de 15 minute, temerile au disparut.
„Ce a fost greu a trecut. In ultima vreme, aproape ca nu mai puteam sa dorm, nu mai suportam gindul de a-l sti departe. Stam cu urechea ciulita la toate posturile de radio si TV pentru a auzi vesti din Afganistan. Iar cind auzeam ca a fost vreun incident, nu mai stiam ce sa fac pentru a afla cit mai multe informatii“, povesteste un tata al carui copil este la a treia misiune de acest gen.
Inainte de a-si revedea familiile, militarii au stat in statiunea Baltatesti pentru recuperare si vizita medicala.
Simona Mogos impreuna cu una dintre fiicele sale, Marinela, de opt ani, il asteptau pe sergentul major Marinero Mogos: „A mai fost plecat in misiune in Angola. Atunci parca a fost mai usor. Poate si unde stiam ca este o misiune mai usoara. De data asta insa a fost altfel. Tot ce mi-am dorit de cind a plecat de acasa si pina acum a fost sa aiba sanatate. Stiam ca daca este sanatos, se va descurca in orice situatie“, povestea emotionata Simona Mogos.
„Sint tare mindru de sotia mea!“
Intr-un loc mai retras al salii de asteptare a Aeroportului din Craiova stateau Calinoiu Alexandru si cei doi copii ai sai. Cu ochii in lacrimi, barbatul stringe un buchet de garoafe in mina si isi priveste cu nerabdare ceasul. Alaturi ii stau cei doi copii care nu si-au vazut mama de aproape o jumatate de an. Calinoiu Alexandru este singurul barbat care isi asteapta sotia, maistru militar Ioana Calinoiu, sa se intoarca din misiune: „Este cel mai frumos dar pe care puteam sa-l primesc de Craciun. Sint tare mindru de sotia mea si am convingerea ca nu mai exista o alta femeie ca ea“.
Cind a coborit din aeronava, Ioana si-a strins copiii si sotul la piept si printre lacrimi de bucurie abia mai biiguia: „ a fost greu… dar m-am intors….“, „ sint bine..“, „sint sanatoasa“. Si fericita.
Dorul de tati l-a adus pe Daniel in aeroport
Pe aeroport, printre cei care asteptau cu nerabdare aterizarea aeronavelor, se aflau si sotia si baietelul capitanului Sorin Udrescu, desi acesta urmeaza sa vina acasa abia la mijlocul lui ianuarie. „Ii este foarte dor de tati si am venit aici pentru a-i vedea pe colegii lui care se intorc acasa. Este pentru prima data plecat in misiune, iar ceea ce simtim nu se poate descrie in cuvinte“, a spus sotia capitanului, Andreea Udrescu.
Fiul lor, Daniel, are numai opt ani si jumatate si, chiar daca ii este foarte dor de tatal sau, incearca sa isi ascunda cit mai bine emotia si sa se poarte barbateste pentru a-i transmite tatalui sau un mesaj care sa ajunga prin intermediul Gazetei de Sud tocmai acolo in Afganistan: „Tati, abia astept sa vii acasa. Eu si sora mai facem cite o boacana, dar nu o suparam foarte tare pe mami. Promitem ca de acum o sa fim mai cuminti. O voi ajuta pe mami sa impodobeasca bradul si il vom tine asa ca sa-l vezi si tu. Iti dorim sanatate si sa te intorci cu bine acasa“.
Misiunea se va incheia la jumatatea lui ianuarie
Cei care au avut norocul sa se intoarca acasa inainte de Sarbatori se gindesc la cei peste 300 de militari ramasi in Afganistan. „Este emotionanta intilnirea cu familia. Nici nu ne gasim cuvintele acum. Si cind avem norocul sa traim astfel de momente nu putem sa nu ne gindim si la cei ramasi acolo. Ii asteptam si pe ei sa se intoarca acasa pentru ca bucuria noastra sa fie deplina“, a spus maiorul Nicolae Ioan.
Militarii care sint inca in misiune in Afganistan urmeaza sa se intoarca acasa in perioada 6 – 17 ianuarie anul viitor. In locul acestora vor pleca Soimii Carpatilor de la Brigada 81 Mecanizata Bistrita.
