Inainte sa intre in vigoare legea retrocedarilor, mostenitorii au declarat ca nu au nici o pretentie asupra muzeului
Muzeul Arhitecturii Populare din Curtisoara-Gorj a fost infiintat in 1966, cu girul lui Nicolae Ceausescu. Atunci au fost aduse primele case, dar inaugurarea oficiala s-a facut in 1975. Muzeul se intinde pe o suprafata de 12 hectare si cuprinde 28 de exponate: case, biserici, soproane din toate zonele Gorjului. Din vara acestui an, muzeul mai cuprinde si Complexul Tatarascu, stramutat de la Poiana-Rovinari. Aproximativ jumatate din ceea ce se gaseste in prezent in muzeu este revendicat de urmasii fostilor proprietari, care cer despagubiri de 5,2 milioane de dolari.
Muzeul de la Curtisoara, situat pe teritoriul localitatii Bumbesti Jiu, s-a format in jurul constructiilor existente deja pe terenul respectiv: o cula, o biserica, un conac si fintini acoperite, toate apartinind ultimului proprietar, Constantin Neamtu.
Dupa ce a intrat in vigoare legea retrocedarilor, urmasii fostului proprietar au revendicat jumatate din muzeu, estimind terenul si constructiile la 5,2 milioane de dolari.
„Sint mai multi urmasi ai ultimului proprietar. Unii sint stabiliti in America, altii in Franta. Printre ei se numara si Alexandru Misirliu, director la firma BUIC din Paris. Au facut niste estimari exagerate: 240.000 de dolari pe sase hectare de teren si cinci milioane de dolari pe cladirile existente. Au spus ca nu vor banii, ci retrocedarea in natura. Le-am explicat ca legea nu permite restituirea imobilelor si terenurilor care au destinatie culturala. Curios este ca inainte sa intre legea in vigoare am stat de vorba cu ei si au spus ca nu au nici o pretentie asupra muzeului. Ne-au inaintat anul trecut o notificare, iar acum asteptam sa vedem ce va decide legea“, a spus Vasile Marinoiu, directorul Muzeului „Alexandru Stefulescu“.
Curtisoara aduce Muzeului Judetean cele mai multe incasari
Muzeul Satului in aer liber de la Curtisoara se poate compara din punct de vedere al caselor existente cu putine muzee din tara. Pivnite, conace, biserici, cule sau fintini de o valoare deosebita sint admirate an de an de turistii care vin sa le viziteze.
Cula Cornoiu este una dintre cele mai frumoase din intreaga Oltenie, dar si cea mai veche. Aceasta reprezinta o casa boiereasca instarita, din primul sfert al secolului al XVIII-lea. In anul 1785, cula ii apartinea lui Radu Pistescu, care la acea data, fiind batrin si fara urmas, l-a lasat mostenitor pe logofatul Cornea din Tirgu Jiu. Unele dintre cele mai valoroase case din cadrul muzeului formeaza Ansamblul Arhitectural Tatarascu, ele fiind stramutate in aceasta vara din cartierul Poiana, Rovinari. Casele, donate de Compania Nationala a Lignitului Oltenia, au fost restaurate de firma EDUARD SRL din Tirgu Jiu, care nici pina in prezent nu a predat lucrarile.
„Eu nu pot sa le preiau asa. Mai trebuie realizata instalatia de apa si unele lucrari de zidarie la casa personalului. Au luat banii si nu au facut receptia“, a mai spus Vasile Marinoiu, directorul Muzeului Judetean.
Acesta a precizat ca Muzeul de la Curtisoara aduce cele mai multe venituri institutiei pe care o conduce, fiind urmat de Casa Memoriala „Constantin Brancusi“ de la Hobita.
Casele sint folosite ca decor pentru filmari
Eventuala retrocedare a unei jumatati a muzeului ar insemna o pierdere imensa pentru Curtisoara, vizitata de numerosi turisti straini. Loghin Tivig, de 52 de ani, muzeograf la Curtisoara, a spus ca multi turisti vin din Germania, Franta, Japonia si SUA.
„Cred ca in luna februarie trebuie sa avem un rezultat clar in urma procesului care se afla pe rol. Nu stiu ce se va intimpla daca li se va da cistig de cauza. De unde sa avem noi atitia bani? Nu vor sa le doneze. Am stat de multe ori de vorba cu ei. Nici mostenitorii astia nu stiu ce vor : ba vor banii, ba vor cladirile si terenul. Va fi greu pentru noi. Mai scoatem ceva fonduri si din taxa pentru filmari. Vin tot felul de televiziuni si folosesc decorul cu casele noastre. Cam 100.000 pe ora, dar nu platesc toti. Intra si fara acordul nostru“, a declarat muzeograful.
