Consiliul Local Craiova a hotarit in sedinta ordinara din 30 noiembrie 1999 sa inchirieze pentru 16 persoane fizice din oras un teren de linga Biserica Hagi Enus pentru construirea de garaje supraetajate cu parcare. Printre beneficiari, nume sonore printre care generalul Giorgi, actualul viceprimar Solomon, fotbalistul Pavel Badea si altii care aveau apartamente in blocurile M din jurul bisericii. Contractul de inchiriere s-a facut pe cinci ani, iar chiria a fost stabilita la 5.000 lei/mp, cu posibilitatea de indexare cu indicele inflatiei in fiecare an. Fiecare bucata de teren inchiriata este de 20 mp. Viitorii beneficiari ai garajelor si-au facut rost de toate aprobarile necesare demararii lucrarilor, iar in acest an o firma de constructii s-a apucat de treaba. Din intimplare, unul din cei doi arheologi ai orasului a trecut pe la locul faptei si a observat ca sapaturile au scos la iveala urme de civilizatie veche. A cerut intreruperea lucrarilor si in urma cercetarii a constatat ca locul pe care se construiau garajele face parte din zona de protectie a monumentului istoric care este Biserica Hagi Enus. Sapaturile au scos la iveala unica asezare dacica din interiorul Craiovei. Nu a contat si lucrurile merg mai departe.
Cine a fost Hagi Enus?
Actuala strada A.I. Cuza din Craiova era la 1790 in afara perimetrului orasenesc, in zona ce atunci se numea Tirgul de Afara. Unul din marii comercianti ai vremii, Hagi Enus, isi avea casele si acareturile pe acest loc. In 1792, cind se cunoaste prima atestare documentara, s-a construit o biserica prin contributia negustorilor locului, care a ramas cunoscuta cu numele celui care a donat si locul, adica Hagi Enus. Negustorul era celebru nu numai pentru averea considerabila a sa, ci si prin faptul ca, in acea perioada, era singurul care facuse pelerinaj la locurile sfinte. Casele negustorului s-au pastrat intr-o stare buna pina in 1982, cind au fost demolate pentru a se construi blocurile actuale din zona. Hagi era numele generic dat de oameni tuturor celor care fusesera la locurile sfinte. Cunoscut ca un generos, negustorul l-a imprumutat chiar si pe Tudor Vladimirescu cu bani pentru pregatirea Revolutiei de la 1821. Dupa moda vremii, in jurul bisericii s-a inchegat cimitirul in care au fost ingropati mortii pina la 1870, cind a fost data Legea sanatatii publice, dupa care toate cimitirele au fost scoase in afara oraselor. Ca efect al acestei legi au aparut in Craiova cimitirele Ungureni si Sineasca.
Dupa 200 de ani, noii boieri vor sa-si gareze masinile musai in zona de protectie a bisericii
La sfirsitul lui noiembrie 1999, Consiliul Local Craiova s-a gindit ce s-a gindit si a hotarit ca aproximativ 400 mp din zona de protectie a Bisericii Hagi Enus, din strada A.I. Cuza, declarata monument istoric, sa fie inchiriate unor persoane pentru construirea de garaje. Cum Ordonanta 43/2000 prevede clar dimensiunile zonelor de protectie din jurul monumentelor istorice la nu mai putin de o raza de 100 de metri, beneficiarii garajelor trebuia sa obtina un aviz de la Comisia nationala a monumentelor istorice, care sa le ingaduie inceperea constructiilor. In martie 2000, avizul cu pricina a fost obtinut, dar nu pe numele beneficiarilor de garaje, ci pe numele Consiliului Local Craiova. Avizul 209 din 9 martie 2000 are trecut clar la beneficiar consiliul cu pricina, si nu proprietarii garajelor. Este de neinteles de ce dupa inchirierea terenului Consiliul Local Craiova s-a agitat atit ca sa obtina avizul de la comisia monumentelor istorice. Avizul pentru construire trebuia luat de proprietarii garajelor, care, persoane fizice fiind, aveau mai putine sanse sa-l obtina decit o institutie publica. Din comisia care a acordat cu atita usurinta dispensa pentru construirea in zona de protectie a bisericii nu facea parte la acea data nici un arheolog.
Descoperiri din intimplare
Cind firma constructoare angajata de cei 16 proprietari de garaje a inceput sapaturile, unul din cei doi arheologi ai Craiovei, Florin Ridiche, a trecut din intimplare prin zona si a ramas uluit cind a vazut cioburile cu o vechime foarte mare, care erau imprastiate peste tot. In acelasi loc se puteau observa urmele zidurilor vechi ingropate, lucru care l-a determinat sa ceara oficial sistarea lucrarilor. Legea 182/2000 si Legea 378/2001 care modifica si aproba Ordonanta de Urgenta 43/2000, ii dau dreptul arheologului Florin Ridiche sa sisteze orice lucrare daca banuieste ca in zona este un sit istoric. Arheologul a cerut intreruperea lucrarilor pentru trei zile. De intrerupt s-au intrerupt, dar numai pentru o zi, timp in care i s-a permis specialistului sa recolteze probe si sa faca fotografii. Pentru ca s-au inrosit telefoanele sefilor sai, arheologul Ridiche a fost nevoit sa emita certificatul de descarcare arheologica, prin care li se permitea constructorilor sa-si reia activitatea. Chiar daca garajele sint amplasate la 30 de metri de temelia bisericii monument, comisia din Bucuresti a considerat ca masinile noilor boieri nu pot fi garate decit peste situl istoric de la Hagi Enus.
Prea mic pentru un razboi atit de mare
Florin Ridiche, arheologul care a incurcat treburile Consiliului Local Craiova, sustine ca „situl istoric din jurul bisericii a fost distrus in intregime din cauza acestei lucrari. Ca sa faca garajele, ei au nivelat marginea terasei naturale. Martorul stratigrafic a fost astupat de peretii garajelor. Din ceea ce am studiat si observat, pe locul garajelor a fost o asezare dacica distrusa integral de o alezare medievala din secolul XV-XVI. Peste constructia din secolul XV s-au construit chilii in secolele XVIII-XIX. Resturile constructiei din secolele XVIII-XIX s-au pastrat pina acum. Portiuni de temelie, din pivnite etc. In secolul XX s-a facut o nivelare totala a stratului de deasupra. Construirea garajelor s-a facut pe singura asezare dacica din Craiova. Eu am depus un referat in care am anuntat toate aceste lucruri. Pentru ca arhitectul sef al judetului, dl. Cernatescu, mi-a spus ca pentru confirmarea descoperirilor mele este nevoie de un al doilea referat al altui arheolog, i-am cerut arheologului Nica Marin sa certifice ceea ce am descoperit, ceea ce acesta a si facut. Pot sa construiasca unde vor si ce vor, dar nu inteleg de ce oameni cu profesii care nu au nici o legatura cu arheologia contesta profesionalismul meu.“
