Acasă Bani & Afaceri Publireportaj Nicolae Giugea: 10 principii de bază pentru Craiova europeană

Nicolae Giugea: 10 principii de bază pentru Craiova europeană

-

Cinci sute de craioveni au participat la dezbaterea cu tema „Societatea civilă pentru Craiova europeană“, inițiată de deputatul liberal prof. univ. dr. Nicolae Giugea. Evenimentul s-a desfășurat joi la hotelul Ramada din Craiova și în cadrul lui au fost lansate 10 principii de bază pentru Craiova europeană. Nicolae Giugea a subliniat faptul că orașul Craiova are o vocație europeană, pe care și-a afirmat-o de mai multe ori în timpul istoriei sale. „Craiova modernă s-a născut la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX ca un oraș european și liberal. Marii liberali ca Nicolae Romanescu, Eugeniu Carada, Constantin Angelescu, Elefterie Cornetti, Constantin Neamţu au contribuit la destinul european al Băniei, iar ceea ce au clădit reprezintă și astăzi repere urbanistice – Parcul «Nicolae Romanescu», actuala clădire a Primăriei, Casa Albă sau Școala de Artă“, a spus Giugea. Trecând însă la actuala administrație, deputatul PNL Nicolae Giugea a precizat „că în cei 12 ani de când suntem în UE, administrația Craiovei nu a știut să folosească șansa fondurilor europene, așa cum s-a procedat în alte mari orașe din țară, care au obținut astfel o dezvoltare accelerată, vizibilă pe toate planurile. Este momentul ca orașul nostru să își reclădească acest destin european. Din 2020, orașul nostru are șansa unui nou exercițiu bugetar european și trebuie să știe să îl fructifice“.
În acest sens, Nicolae Giugea a enunțat 10 principii, a căror aplicare în administrație va duce Craiova pe un drum european:

1. Democrație participativă
Craiovenii sunt cei care contribuie la bugetul orașului prin taxele și impozitele pe care le plătesc, deci ei sunt cei care trebuie să decidă cum vor fi cheltuiți acești bani. În acest fel, ei sunt asigurați că banii nu se scurg către firme de partid. Consultarea va include și firmele private, precum și mediul academic și intelectual al orașului, astfel încât să fie prioritizate problemele care trebuie rezolvate.

2. Transparență decizională
Orice decizie trebuie adusă la cunoștința opiniei publice, astfel încât aceasta să fie convinsă că reglementările votate în consilul local sunt în interesul comunității. Aplicarea acestui principiu duce la o creștere a încrederii comunității în reglementările și normele adoptate de municipalitate.

3. Accent pe resursa umană
Craiova este un oraș care dispune de o resursă umană bogată și bine pregătită. Cele două universități alcătuiesc un rezervor uriaș de creativitate, care nu este deloc valorificat în momentul de față. Un oraș european presupune ca aceste energii creative să fie puse în slujba comunității, iar primarul să fie garantul unei colaborări de lungă durată cu toate forțele interesate de binele comun.

4. Modernizarea actului administrativ
Interacțiunea dintre cetățeni și autoritatea locală trebuie regândită în mod radical. În momentul de față, ea se desfășoară fără ca, în realitate, cetățenii să fie puși pe primul plan.

5. Depolitizarea funcțiilor din primării
Una dintre problemele actualei adminstrații a Craiovei o reprezintă politizarea până dincolo de margini a oricăror funcții din aparatul administrativ. Rezultatul este dezastruos – cele mai importante structuri ale administrației sunt sub conducerea unor incompetenți care nu fac altceva decât să respecte ce le spune șeful de partid. Acest lucru trebuie să înceteze, dacă vrem o administrație eficientă. Trebuie aduși în funcții, oameni profesioniști care să asigure un act administrativ eficient.

6. Bună guvernanță locală
Buna guvernanță este suma mai multor acțiuni care au drept scop dezvoltarea orașului pe toate planurile – economic, social, cultural. Crearea unor facilități pentru atragerea investitorilor, gestionarea eficientă a regiilor din subordine, investiții masive în sectoarele sanitar și de învățământ, regândirea traficului, actualizarea Planului de Urbanism General sunt doar câteva dintre măsurile care fac parte din acest concept, ce are ca final o viață mai bună pentru locuitorii orașului.

7. Dezvoltare durabilă
Orice act al administrației locale are un efect atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. De multe ori, căutând interesul imediat (de multe ori cu efect cert electoral) sacrificăm interesul comunității pe termen lung. De aceea, deciziile trebuie gândite având în vedere efectele și pe termen lung, pentru a nu pune în pericol dezvoltarea viitoare a urbei.

8. Responsabilitatea administrației
Actul administrativ presupune asumarea responsabilității deciziei luate. Cetățenii sunt cei care au dreptul la orice moment să ceară primarului să răspundă în legătură cu deciziile pe care le-a luat, pentru că ei l-au trimis acolo.

9. Eficiență managerială
Un oraș trebuie să fie condus în mod asemănător cu o firmă. Singura diferență este aceea că scopul final al actului managerial nu este obținerea unui profit, ci creșterea calității vieții locuitorilor. În rest, principiile se păstrează – resursele trebuie gestionate cu atenție pentru a se obține maximum de eficiență din folosirea lor.

10. Echitate și corectitudine
Echitatea în administrarea unui oraș presupune că aceasta trebuie făcută în interesul tuturor cetățenilor, indiferent de starea lor socială sau de venit. Chiar dacă unii contribuie mai mult, iar alții mai puțin la venitul general al urbei, administrația unui oraș trebuie să țină cont de nevoile tuturor locuitorilor. Corectitudinea unei guvernări locale înseamnă că orice decizie luată trebuie să fie doar în interesul comunității și nu al decidenților. Acest lucru presupune eliminarea corupției care acum afectează grav viața urbei.

Prezent la eveniment, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a precizat că primul și cel mai important lucru pentru ca o localitate să fie condusă bine este ca la baza proiectului pe care îl realizează o administrație să stea o viziune. „Sunt convins că în 2020 în Craiova o să fie oameni care să se implice şi o se întoarcă pe drumul cel bun şi o să cunoască o dezvoltare fără precedent, așa cum s-a întâmplat cu foarte multe localități. În momentul în care actualul președinte al României a ajuns primar, Sibiul era un oraș prăfuit, toată industria prăbușită, cu resurse extrem de scăzute și chiar cu foarte puține elemente de conectivitate, chiar mai puține decât le are Craiova. Și cu toate astea, în nici două mandate a reușit să transforme Sibiul într-un angajament pentru întreg arealul regional. La fel este şi Brașovul, şi Clujul, și Oradea“, a precizat Orban.
Tot în cadrul acestei dezbateri, prof. univ. dr. Cristian Păun de la ASE București a prezentat o comunicare pe tema dezvoltării orașelor în contextul folosirii ca resurse a fondurilor europene.
Întrebările și dezbaterile care au urmat au reliefat concluzia că Bănia trebuie să știe să fructifice șansa unui nou exercițiu bugetar care va începe din 2020 odată și cu schimbarea administrației craiovene, dacă dorește să reintre pe lista centrelor urbane în curs de dezvoltare din țară.

ȘTIRI VIDEO GdS