Există prejudecata că, în România, doar marile orașe sunt propice unei dezvoltări economice și sociale. Și de câte ori vorbim despre modul de administrare al orașelor se aduc în discuție doar cele cu peste 200.000 de locuitori. Adevărul este, însă, cu totul altul. O administrație eficientă și îndreptată în folosul cetățenilor poate face dintr-un oraș mic o localitate de top. Un exemplu elocvent în acest sens este Alba Iulia.
După ce am fost să mă întâlnesc cu Ilie Bolojan la Oradea, și cu Emil Boc la Cluj, a venit rândul orașului Marii Uniri. Pentru că primarul de aici, Mircea Hava, a reușit să facă dintr-un oraș mic un veritabil centru de atracție pentru locuitorii din întreaga țară. Desigur, Alba Iulia are șansa unor repere turistice, dar, în același timp, le-a și conservat și transformat în atracții turistice de primă mână.


Renovarea cetății a costat 150 de miloane de euro și s-a făcut, evident, pe fonduri europene. După cum mi-a declarat primarul Mircea Hava în discuția pe care am purtat-o cu el „echipa din primărie care se ocupă cu scrierea și implementarea proiectelor europene este unul dintre elementele esențiale ale succesului unei administrații eficiente“. Cetatea este însă doar un exemplu. Pentru a pregăti lista cu proiecte finanțate în perioada 2014-2020, municipalitatea a încheiat un parteneriat cu Banca Mondială în urma căruia au fost identificate cele mai bune oportunități. Bugetul operațional pentru perioada 2014 – 2022 a fost estimat la 69 de milioane de euro. A urmat o consultare a cetățenilor și a experților independenți și a fost stabilită o listă de 40 de proiecte, a căror valoare depășea 400 de milioane de euro. De aceea, echipa din primărie și cea de experți au făcut o prioritizare a proiectelor pornind de la criterii clare – beneficii pentru cetățeni (creșterea calității vieții, administrație eficientă etc.), beneficii pentru mediul privat, și beneficii pentru turiști. În felul acesta, au rezultat proiectele cele mai importante pentru oraș.
Toate acestea nu sunt simple vorbe, ci fapte concrete care pot fi văzute la fața locului. Am fost în aceste orașe, și vă îndemn să mergeți și dumneavoastră acolo și să vedeți ce înseamnă o comunitate în plină dezvoltare.


Comparați acest model de administrare al unui oraș cu haosul de la noi, unde doar bunul plac al primarului contează, fie că vorbim despre amplasarea de statui în oraș, asflatarea unor trotuare sau organizarea unui eveniment la Sala Polivalentă. După o astfel de comparație, avem explicația modului dezastruos în care merg lucrurile la noi.
Fiecare oraș are un potențial al său. Acesta poate să fie de natură economică, culturală, istorică sau socială. Punerea lui în valoare presupune două lucruri esențiale. Primul – viziunea și capacitatea de a înțelege care este direcția optimă de dezvoltare a comunității, iar aici este rolul esențial al primarului. Al doilea – echipa care știe să pună în valoare această viziune, să acceseze fonduri și să dezvolte programe.
Care este motivul eșecului de până de acum al Craiovei? Lipsa de viziune a edililor, care s-au ocupat de cu totul alte probleme decât a stabili o direcție de dezvoltare a orașului și oamenii incompetenți de care acești edili s-au înconjurat.
Nu este de mirare că marile proiecte cu fonduri europene ale Craiovei au fost aproape toate niște eșecuri și s-au soldat cu importante corecții financiare, și chiar cu dosare penale.
Pentru că în această perioadă se vorbește mult despre Europa și, bineînțeles, despre fondurile europene trebuie să spun cu claritate – această sursă de finanțare este vitală pentru dezvoltarea unui oraș, dar este nevoie de oameni competenți. Exemplul de la Alba Iulia este o dovadă că, dacă vrei să ai o echipă performantă, nu trebuie să angajezi oameni pe criterii politice, ci profesioniști.
Este unul dintre obiectele mele importante în lupta pentru Primăria Craiova – aducerea alături de mine a unor profesioniști care își doresc dezvoltarea orașului.
Nicolae Giugea