Există o Românie săracă, ocolită de investitori, cum este zona Olteniei. Şi există şi o Românie în plină dezvoltare, în care vin investiţii străine, se deschid fabrici şi se creează locuri de muncă sustenabile. Două judeţe din Oltenia au atras cele mai puţine investiţii străine din toată ţara. Pe când judeţe din centrul şi din vestul țării se dezvoltă exponenţial. Ce face diferenţa între cele două Românii? Infrastructura sau, mai bine spus, lipsa ei este unul dintre factori, dar nu singurul. Iată o analiză realizată de GdS.
Investiţiile străine directe (ISD) în economie au atins, în 2017, valoarea totală de 75.851 milioane de euro, potrivit unei raportări publicate de Banca Naţională a României (BNR). Investiţiile străine au fost dispuse în mod diferenţiat în economia românească.
GdS a analizat datele publicate de BNR şi a observat că cele mai multe investiţii străine s-au concretizat în zonele cu potenţial economic dezvoltat, care s-au remarcat în ultimii ani că atrag investitorii. La polul opus, cele mai puţine investiţii străine directe s-au realizat în câteva judeţe ale Olteniei.
Judeţele sărace, ocolite de investiţiile străine directe
Spuneam că vom prezenta cele două Românii care se separă tot mai mult, din punct de vedere economic şi investiţional. România prosperă atrage investitorii. Potrivit datelor publicate de BNR, pe judeţe, cele mai mari sume privind investiţiile străine directe au fost atrase de Bucureşti, cu 38.699 milioane de euro.
Urmează Ilfov, cu investiţii de 4.165 de milioane de euro, realizate în anul de referinţă. Pe locul trei pe ţară, din punct de vedere a atragerii de ISD, a fost judeţul Timiş, cu 3.998 milioane de euro.
În ultimii ani s-a dezvoltat puternic judeţul Prahova. Acesta a atras investiţii străine de 2.251 de milioane de euro, datorită logisticii de afaceri existente. Cu această sumă, Prahova a depăşit inclusiv judeţul Constanţa, la investiţii străine, judeţ care are avantajul unui port maritim. În Constanţa au ajuns 2.163 milioane de euro din investiţii străine în anul de referinţă. Urmează Braşov, Arad, Cluj cu investiţii importante.
Dintre judeţele Olteniei, Doljul a atras cele mai multe investiţii străine, în valoare de 1.193 milioane de euro. Totuşi, suma este sub Cluj (1.934 milioane de euro) şi la o treime faţă de cât s-a investit în Timiş, de exemplu.
De asemenea, investiţiile din Dolj au fost aproape la jumătate faţă de investiţiile străine realizate în Prahova. Doljul s-a evidenţiat prin investiţiile companiilor din industria auto. În rest, foarte puţine investiţii străine au apărut în ultimii ani în Craiova şi în împrejurimi.
Dintre judeţele Olteniei, Oltul a mai atras investiţii străine în valoare de 973 milioane de euro.
În partea a doua a clasamentului pe ţară, cu unele dintre cele mai mici investiţii străine atrase se situează judeţul Vâlcea, cu doar 182 milioane de euro atrase.
Gorj şi Mehedinţi, cele mai slabe investiţii străine din ţară
Dintre toate judeţele ţării, două judeţe din Oltenia s-au evidenţiat prin lipsa investiţiilor străine de amploare în anul în care s-a efectuat analiza. Conform datelor de la BNR, în judeţul Mehedinţi au fost făcute investiţii străine directe în valoare de numai 5 milioane de euro. Mehedinţi este unul dintre judeţele sărace ale ţării, unde activitatea economică nu este deloc intensă.
Ultimul loc pe ţară, din punct de vedere al ISD, îl ocupă tot un judeţ din Oltenia. Gorjul a atras numai 4 milioane de euro din investiţii străine în interval de un an. Este suma cea mai mică investită într-un judeţ din România.
Oltenia şi Moldova, regiunile cu cele mai puţine investiţii străine atrase
Analiza pe regiuni geografice relevă faptul că cea mai mare parte a investiţiilor străine directe din anul 2017 s-a concentrat în regiunea Bucureşti-Ilfov. Regiunea Ilfov a devenit aproape ca o zonă metropolitană și care a atras peste 60% din valoarea investiţiilor străine din economie. Urmează regiunea Centru, unde s-au investit 8,9% din banii străinilor. În regiunea Vest au fost „pompaţi“ în economie 8,5% din totalul ISD.
Două regiuni geografice continuă să fie „poli ai sărăciei“ în România. Este vorba despre Oltenia şi Moldova. Mai aflăm către finalul clasamentului că în regiunea Sud-Vest Oltenia au fost făcute doar 3,2% din investiţiile străine din ţară, în anul analizat.
În cifre absolute, investiţiile directe realizate în regiunea Sud-Vest Oltenia au totalizat 2.414 milioane de euro, potrivit BNR. Din acestea, aproximativ jumătate au reprezentat investiţii străine directe realizate în Dolj. Mai slabă ca Oltenia la investiţii străine a fost doar regiunea Nord-Est. Aceasta a atras decât 2,2% din totalul investiţiilor străine. Din regiunea Nord-Est (Moldova) fac parte judeţele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.
Raportul BNR a fost întocmit în funcţie de locul în care au sediul social firmele care şi-au adus aportul cu investiţii străine directe. Nu a contat locul în care firmele cu capital străin îşi desfăşoară activitatea.
Oltenia a evoluat faţă de penultima raportare a BNR. Atunci se situase pe ultima poziţie în rândul regiunilor, din punct de vedere al investiţiilor străine.
Care sunt cauzele pentru care Oltenia este ocolită de investitori
La o primă analiză se observă că investiţiile străine directe se poziţionează fie în zona de centru a ţării, în jurul Capitalei, unde există o importantă logistică pentru afaceri, fie în partea de vest a ţării, aproape de graniţă.
Se mai observă că Oltenia a rămas izolată de restul ţării prin lipsa infrastructurii rutiere de mare viteză. Oltenia nu are nicio autostradă şi niciun drum de mare viteză nici înspre Capitală, nici către partea de vest a ţării, către graniţă. Dar nu doar lipsa infrastructurii este un motiv suficient pentru ca investitorii străini să evite să vină în regiune. Contactat de GdS, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj, Gabriel Vlăduţ, a precizat:
„Fără îndoială, lipsa infrastructurii adecvate este o piedică pentru investiţiile străine în această zonă a ţării (Oltenia – n.r.), dar există şi alţi factori. Este vorba despre oportunităţile investiţionale din zonă. Mai este vorba despre nivelul de pregătire al forţei de muncă din acea zonă, dar şi de domeniul de interes în care străinii vor să investească. De exemplu, este foarte important ca un investitor să găsească furnizori de diverse materii prime şi materiale în zona în care investeşte. Cu alte cuvinte, industria pe orizontală să le ofere investitorilor produsele şi chiar serviciile de care ei au nevoie. Deci este nevoie de mai mulţi factori care să concure la atragerea de investiţii străine într-o zonă sau alta“, a spus Gabriel Vlăduţ, preşedintele CCI Dolj.
Care sunt ţările din care provin investitorii care au „pompat“ cei mai mulţi bani în România
Conform datelor de la BNR, primele cinci țări, clasate după ponderea deținută în soldul investiţiilor străine directe în România, la 31 decembrie 2017, sunt: Olanda (25,9% din soldul ISD la sfârșitul anului 2017), Germania (12,8 %), Austria (12,6 %), Italia (6,2 %) și Franța (6,2 %). „În ceea ce privește ordinea primelor cinci țări de origine a investițiilor directe, se observă că, față de anul precedent, Italia a surclasat Franța și Cipru, ocupând locul patru“, se arată în raportul BNR privind investiţiile directe străine.
În ce domenii au investit străinii
Investiţiile străine au fost localizate cu precădere în industria prelucrătoare (32% din soldul total al ISD). În cadrul acestei industrii, cele mai bine reprezentate activități sunt industria mijloacelor de transport (7,4 %), prelucrarea țițeiului, produse chimice, cauciuc și mase plastice (6,4 %) și metalurgia (4,2 %). Tot în zona industriei s-au făcut investiţii în energie electrică, gaze şi apă (8,5 %).
Pe lângă industrie, alte activități care au atras importante investiții directe sunt construcțiile și tranzacțiile imobiliare (15,3 % din soldul ISD), comerțul (13,8 %) și intermedierile financiare și asigurările (12,4 %).
Analiza BNR a mai relevat faptul că 45% din investiţiile străine au fost concretizate în imobilizări corporale şi necorporale, ceea ce a fost tradus prin faptul că acele investiţii ar fi de durată în România.
