Indicele ROBOR şi-a continuat trendul descendent şi în acest început de an, trend care s-a simţit de la sfârșitul lunii octombrie a anului trecut și, în special, la începutul lui noiembrie. Băncile trebuie să scadă ratele românilor împrumutaţi în moneda naţională.
Începând din ultimul trimestru al anului 2018, indicele ROBOR a început să scadă pe toate palierele. Scăderea a continuat şi în primele zile din 2019, astfel că ROBOR la 3 luni (3M) a ajuns miercuri, 9 ianuarie, la 2,90%, în scădere de la 2,92% faţă de ziua precedentă. Şi ROBOR la 6 luni (6M) a scăzut de la 3,27% în ziua precedentă, la 3,23% miercuri. Având în vedere că unele bănci au ca perioadă de schimbare a dobânzii luna ianuarie, pentru următorul trimestru sau semestru, înseamnă că multe persoane împrumutate în moneda naţională care au dobândă variabilă vor primi notificări de la banca la care au contractat împrumutul prin care li se comunică o nouă rată lunară de plată, care ar trebui să fie mai mică pe următoarele trei sau şase luni, în funcţie de indicele ROBOR specificat în contractul de credit, scădere ce s-ar datora diminuării indicilor ROBOR din ultima perioadă.
Începând din 2017, ROBOR a început să crească în mod constant, umflând astfel ratele românilor împrumutaţi în lei, care au dobânda variabilă. Cei mai afectaţi de creşterea ROBOR au fost cei împrumutaţi prin programul „Prima Casă“, ale căror rate au crescut între 10% şi 55% faţă de momentul împrumutului, în funcţie de data la care au contractat creditul. Cu cât creditul a fost contractat într-o perioadă în care ROBOR era destul de mic, de sub 1%, cu atât mai mult le-au crescut ratele când ROBOR a oscilat în jurul valorii de 3%. În plus, în formula de calcul a dobânzii lunare la un credit pentru locuinţă prin „Prima Casă“ se are în vedere ROBOR la 3M, 6M sau la un an, plus o marjă fixă a băncii.
De ce scade ROBOR?
Scăderea ROBOR a fost mai intensă încă din ultima parte a lunii octombrie și în luna noiembrie. Specialiştii susţin că diminuarea indicelui respectiv nu are nicio legătură cu introducerea taxei pe lăcomie. „Este o scădere determinată de economie, pe fondul scăderii cererii. Băncile nu se mai împrumută intens între ele, pentru că nu mai este cererea de credite în economie aşa de mare, la finalul anului trecut şi la începutul acestui an. În niciun caz nu scade ROBOR ca urmare a introducerii taxei pe lăcomie, aşa cum încearcă unii politicieni să inducă în ochii populaţiei, ci scăderile au început de prin luna octombrie, când nu era nicio discuţie despre taxa pe lăcomie. Aşadar, sunt motive pur economice pentru care scade ROBOR şi dacă ne uităm că el a crescut când a crescut rata inflaţiei, observăm că acum s-a diminunat odată cu diminuarea ratei inflaţiei“, a precizat Cristi Spulbăr, profesor în cadrul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii din Craiova.
Cert este că scăderile indicelui se vor regăsi în ratele bancare lunare ale persoanelor împrumutate în moneda naţională. Băncile la care aceste persoane au creditele vor informa clienţii, la datele stabilite prin contractele de credit, despre noile rate lunare de plată, mai mici decât în trimestrul sau semestrul trecut, ajustate cu diminuarea ROBOR.
Pe viitor, dacă scade cererea de bani în economie ROBOR poate scădea, iar dacă va creşte cererea, atunci indicele care se calculează ca media dobânzilor interbancare ar putea creşte din nou, la fel ca anii anteriori.
„Taxa pe lăcomie“ ar putea fi transpusă clienţilor bancari
Referitor la „taxa pe lăcomie“ introdusă de stat către bănci sub forma unui procent din cifra de afaceri în cazul în care ROBOR la 3 luni şi la 6 luni depăşeşte anumite marje, profesorul universitar Cristi Spulbăr a mai precizat că băncile vor transpune acea taxă pe lăcomie introdusă de guvern în costurile tuturor consumatorilor de servicii bancare, fie că este vorba despre persoane cu credite, cu carduri sau cu conturi deschise la bănci. „Veţi vedea în perioada următoare că băncile vor mări comisioanele practicate pentru serviciile oferite consumatorilor. Astfel că taxa pe lăcomie ar putea fi suportată de către toţi consumatorii de servicii bancare“, a explicat profesorul de la FEAA.
