Execuţia veniturilor bugetare în primele şase luni ale anului arată o nerealizare semnificativă, de peste 6,5 miliarde de lei faţă de programul aferent primului semestru. Rectificarea prevede un deficit bugetar de 14,7 miliarde de lei, mai mare cu 1,3 miliarde de lei decât plafonul de 13,4 miliarde de lei statuat de Legea nr. 4/2013.
Consiliul Fiscal consideră că rectificarea bugetară a fost făcută pe proiecţii nerealiste şi subminează grav credibilitatea regulilor fiscal-bugetare.
Rectificarea bugetară efectuată recent de guvern încalcă regulile fiscal-bugetare şi subminează grav credibilitatea acestora, mai ales în ceea ce priveşte nerespectarea ţintei de deficit bugetar, opinează Consiliul Fiscal, argumentând că rectificarea prevede un deficit bugetar de 14,7 miliarde de lei, mai mare cu 1,3 miliarde de lei decât plafonul de 13,394 miliarde de lei statuat de Legea nr. 4/2013.
În plus, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat prevăzute de rectificare, fără a ţine cont de impactul asistenţei financiare din partea UE şi a altor donatori, sunt de 211,32 miliarde de lei, depăşind cu 493 de milioane de lei plafonul statuat prin Legea nr. 4/2013. „Cu toate acestea, anvelopa salarială propusă, de 46,1527 miliarde de lei, se încadrează în limitele plafonului de 46,154 miliarde de lei din Legea nr. 4/2013“, notează Consiliul Fiscal în raportul remis ieri presei.
În opinia Consiliului Fiscal, o cuantificare a impactului revizuirii cadrului macroeconomic asupra bugetului ar fi fost necesară cu atât mai mult cu cât, deşi prognoza de creştere economică pentru 2013 a fost revizuită în sus, de la 1,6% la 2%, această revizuire are la bază, în principal, o evoluţie mult peste aşteptări a sectorului agricol, pe partea de ofertă, respectiv a exporturilor nete, pe partea de cerere, componente ale PIB la care veniturile bugetare nu sunt foarte senzitive. În acelaşi timp, cererea internă (consum şi investiţii) a avut o evoluţie foarte slabă în prima parte a anului 2013, prognozele actualizate ale analiştilor arătând că evoluţia acesteia ar putea fi mult sub aşteptările iniţiale în 2013, cu impact negativ asupra veniturilor bugetare.
În ceea ce priveşte execuţia veniturilor bugetare în primele şase luni ale anului, potrivit Consiliului Fiscal, aceasta arată o nerealizare semnificativă, de peste 6,5 miliarde de lei faţă de programul aferent primului semestru (doar 93,7% realizare faţă de program), excluzând impactul schemelor de stingere în lanţ a unor obligaţii bugetare de tip swap. „Cele mai mari nerealizări de venituri faţă de program au fost înregistrate în cazul sumelor primite de la UE (-3.347 milioane de lei), al impozitului pe profit (-827 milioane de lei), accizelor (-713 milioane de lei), TVA (-485 milioane de lei) şi veniturilor nefiscale (-467 milioane de lei)“, subliniază Consiliul.
Încasări slabe din impozitul pe profit şi accize
Conform raportului Consiliului Fiscal, pe partea de venituri fiscale, cea mai slabă performanţă s-a înregistrat la impozitul pe profit, încasările la acest capitol scăzând cu 5,5% faţă de semestrul I 2012, fiind cu 827 de milioane de lei mai mici decât programul semestrial.
„Evoluţia negativă a fost determinată atât de regularizările efectuate la impozitul pe profit de către băncile comerciale, cât şi de o evoluţie foarte slabă a încasărilor de la agenţii economici nefinanciari (creştere de doar 0,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, faţă de o creştere prognozată în bugetul iniţial pe 2013 de 8,3% faţă de 2012), acestea din urmă fiind influenţate negativ de performanţa financiară slabă a companiilor. A doua cea mai slabă performanţă pe partea de venituri fiscale s-a înregistrat în cazul accizelor, încasările fiind cu 713 milioane de lei mai mici decât programul semestrial (doar 93,3% grad de realizare), creşterea fiind de doar 4,2% comparativ cu semestrul I al anului precedent, mult sub creşterea de 10,4% proiectată în bugetul iniţial pentru 2013, în condiţiile în care în 2013 au fost majorate accizele la bere, ţigarete şi motorină şi cursul de schimb valutar luat în calcul la plata accizelor a fost cu 5,2% mai mare faţă de anul 2012, sugerând astfel o scădere a consumului de produse accizabile şi/sau o creştere a evaziunii fiscale“, notează specialiştii.
Colectarea TVA, redusă din cauza scăderii consumului
În cazul încasărilor din TVA, execuţia de la şase luni arată o nerealizare de 485 de milioane de lei a programului, veniturile nete din TVA crescând cu doar 3,3% faţă de semestrul I 2012 (cifre nete de impactul operaţiunilor de tip swap).
„Evoluţia încasărilor la TVA a fost influenţată negativ de scăderea consumului final al gospodăriilor populaţiei în prima parte a anului (-0,3% în termeni reali în primul trimestru 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior) şi de scăderea importurilor extra-UE (-16,0% în ianuarie – iunie 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012). În plus, este de remarcat faptul că, deşi tendinţa de evoluţie a TVA colectată şi a celei de rambursat este similară, TVA încasată net de către buget are o evoluţie volatilă, indusă de volatilitatea lunară foarte mare a rambursărilor de TVA“, susţin specialiştii Consiliului Fiscal.
Potrivit acestuia, începând cu septembrie 2011, la fiecare sfârşit de trimestru se remarcă o scădere pronunţată a rambursărilor de TVA în comparaţie cu lunile anterioare, reducerea discreţionară a rambursărilor fiind utilizată probabil în scopul atingerii ţintelor trimestriale de deficit bugetar pe metodologia cash. „Consiliul Fiscal recomandă reducerea acestei volatilităţi a rambursărilor de TVA, aceasta fiind de natură să influenţeze negativ lichiditatea şi situaţia financiară generală a companiilor beneficiare de rambursări de TVA“, recomandă experţii.
Eşec major în absorbţia fondurilor europene
Pe de altă parte, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au avut o evoluţie mult sub aşteptări, gradul de realizare al programului semestrial fiind de doar 47,6%, reflectând, în opinia Consiliului Fiscal, un eşec major în absorbţia fondurilor europene.
În conformitate cu datele Comisiei Europene, în cazul fondurilor structurale, România are de departe cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor UE la nivel european în exerciţiul financiar 2007-2013, diferenţa faţă de celelalte ţări fiind foarte mare. „Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară prezintă date cu privire la absorbţia fondurilor primite de la Uniunea Europeană, precizându-se programul aprobat şi rezultatul realizat în primele şase luni, dar nu prezintă şi o prognoză actualizată pentru întregul an, aşa cum solicită Legea nr. 69/2010“, notează Consiliul Fiscal, opinând că este absolut necesară şi o evaluare a potenţialului impact pe care eventualele corecţii financiare aferente fondurilor UE le-ar putea avea asupra bugetului în anii următori.
Veniturile aferente sectorului bugetar sunt supraestimate cu circa un miliard de lei
Pe de altă parte, un avans suplimentar al PIB, având drept sursă producţia agricolă, este puţin probabil să se regăsească într-o creştere direct proporţională a veniturilor bugetare, având în vedere slaba fiscalizare a agriculturii şi experienţa anilor precedenţi. „În plus, nota de fundamentare care însoţeşte rectificarea bugetară nu conţine şi o detaliere suficientă a cadrului macroeconomic, respectiv nu sunt precizate dinamicile anticipate la nivelul componentelor PIB, acestea fiind absolut necesare la realizarea unei prognoze de venituri riguros fundamentată“, susţin experţii.
Excluzând impactul schemelor de compensare, veniturile bugetare sunt previzionate a scădea cu circa un miliard de lei ca urmare a impactului nefavorabil al revizuirii descendente a veniturilor din TVA (-0,89 miliarde de lei), impozit pe profit (-0,85 miliarde de lei), accize (-0,52 miliarde de lei), venituri nefiscale (-0,3914 miliarde de lei). Un plus de venituri este prognozat la nivelul sumelor primite de la UE în contul plăţilor efectuate (+ 0,93 miliarde de lei) pe seama diminuării contribuţiei naţionale în contextul continuării acordurilor României cu FMI şi CE, precum şi la nivelul altor impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii (+0,83 miliarde de lei), la nivelul acestui capitol regăsindu-se încasările din taxa clawback, acestea nefiind incluse în estimările iniţiale.
Având în vedere cele de mai sus, Consiliul Fiscal apreciază că, împreună, veniturile aferente sectorului bugetar sunt supraestimate cu circa un miliard de lei.
Remarcând „carenţe serioase în procesul de programare bugetară“, odată ce nivelurile proiectate în bugetul iniţial au fost depăşite frecvent în ultimii ani, Consiliul Fiscal opinează că şi în cazul în care încasările din taxa clawback, neincluse în bugetul iniţial, vor fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii, dimensiunea revizuirii (+2 miliarde de lei, respectiv circa 0,3% din PIB) nu poate fi explicată doar de acest factor.
Guvernul a ratat ţintele privind arieratele
În ceea ce priveşte arieratele, după anul 2011, în care ţintele aferente acestora au fost atinse, arieratele având o tendinţă de scădere, ţintele aferente anului 2012 au fost ratate din nou, notează Consiliul Fiscal.
Arieratele monitorizate de către FMI (restanţe mai mari de 90 de zile) au scăzut însă decisiv în perioada martie – iunie 2013. Însă, dacă luăm în calcul toate restanţele, nu doar pe cele peste 90 de zile, nivelul curent al acestora este încă ridicat, la circa 0,39% din PIB în iunie 2013. Cea mai mare parte a arieratelor totale sunt concentrate în bugetul asigurărilor sociale şi în cadrul bugetelor locale. Problema arieratelor la bugetele locale apare ca o problemă structurală recurentă şi reflectă în principal o lipsă de disciplină financiară şi deficienţe în aplicarea Legii finanţelor publice locale (Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare).
În plus, deşi restanţele peste 90 de zile aferente bugetului asigurărilor sociale par a fi eliminate, restanţele între 0-90 de zile aferente facturilor emise în acest sector par a se menţine ridicate. În plus, există facturi neplătite la medicamente care încă nu apar ca fiind arierate în sistem, în condiţiile în care termenele contractuale de plată au fost prelungite la 210 zile, ele fiind practic plătite în momentul în care apar ca arierate peste 90 de zile, adică la peste 300 de zile de la emitere, ceea ce face şi mai dificilă aplicarea Directivei UE nr. 7/2011.
Afrodita Cicovschi –
Curierul Naţional
