Cititorii GdS au votat brandurile care consideră că îi reprezintă. Vă prezentăm clasamentul în ordine inversă. Brânza de Novaci a obţinut 2% din voturile cititorilor noştri, situându-se pe locul 10. Cu o tradiţie de 60 de ani, brânza produsă de ciobanii din zona Novaci s-a făcut cunoscută peste tot în ţară şi chiar în străinătate.
Campania Gazetei de Sud privind brandurile locale s-a apropiat de final. Timp de o lună, cititorii noştri au avut posibilitatea să îşi exprime opţiunea, respectiv să voteze brandurile locale în care se regăsesc, pe care le consideră cele mai apropiate de spiritul oltenesc. Ieri s-a încheiat procesul de vot pe site-ul GdS, iar rezultatele opţiunilor exprimate de cititori vi le vom prezenta în paginile Gazetei de Sud, în ordinea inversă a numărului de voturi obţinute de fiecare brand oltenesc. Şi-au exprimat votul 546 de persoane, cărora le mulţumim pentru participarea la campania media realizată de Gazeta de Sud. Pe locul 10 în Topul brandurilor de suflet ale oltenilor se situează Brânza de Novaci – un produs tradiţional românesc provenit din judeţul Gorj, din localitatea cu acelaşi nume (Novaci) -, produs care a obţinut 2% din voturile cititorilor GdS. Deşi a ajuns un brand important pentru olteni, din păcate, brânza de Novaci nu este protejată de o marcă înregistrată, în folosul comunităţii. La fel ca balada „Mioriţa“, care s-a transmis generaţiilor viitoare prin viu grai, tot aşa este cunoscută şi brânza de Novaci, care a ajuns un brand local gustat şi la propriu, şi la figurat.
„Brânza eco“
Consumată simplă sau amestecată cu mămăliguţă şi cu smântână, brânza produsă de crescătorii de animale din Novaci şi din localităţile din jur are un gust aparte. Primarul localităţii, Dumitru Leuştean, spune că gustul bun al produsului este dat de alimentaţia oilor şi a vacilor, de iarba grasă pe care o pasc animalele ce produc laptele din care se face brânza. „Brânza de Novaci este arhicunoscută în ţară. Are o tradiţie de 60-70 de ani. Ce o face aşa deosebită este faptul că animalele trăiesc în zona de munte. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar una este calitatea brânzei în zona de munte şi alta este la câmpie. Putem spune că este un produs eco, apreciat şi de străini. În plus, aici există şi o igienă corespunzătoare…“, a spus primarul Dumitru Leuştean.
Brânza de Novaci este un produs tradiţional românesc realizat din lapte de oaie, dar şi de vacă. În Novaci trăiesc 763 de crescători de oi şi vaci, potrivit datelor de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, susţine primarul. Majoritatea acestor oameni produc brânză nu doar pentru consumul propriu, ci şi comercializează. În pieţele din sudul ţării, din marile oraşe, se întâlnesc la tot pasul oieri cu Brânză de Novaci. Unii dintre ei spun că au vândut şi la export.
Brânza poate fi cumpărată şi de pe Transalpina
Iubitorii acestui brand oltenesc – Brânza de Novaci – pot, mai nou, să achiziţioneze produsul şi de pe marginea şoselei Transalpina, care se prelungeşte de la staţiunea Rânca până dincolo de Obârşia Lotrului, la Sebeş. „Am amenajat nişte mici căbănuţe cu mese, mai bine zis, nişte puncte de comercializare a brânzei pe marginea şoselei Transalpina, în colaborare cu obştea de aici. Noi am cerut la Direcţia Sanitar-Veterinară să ne autorizeze aceste puncte de comercializare pe marginea Transalpinei. Igiena este corespunzătoare“, susţine primarul din Novaci, Dumitru Leuştean.
Transhumanţa sau „Urcatul oilor la munte“
În Novaci a devenit o tradiţie ca, în luna mai, oamenii să sărbătorească urcatul oilor la munte, festival care anul acesta a ajuns la cea de-a 45-a ediţie. Locuitorii din Novaci marchează astfel momentul în care oierii îşi mână turmele pe munte, unde vor sta toată vara şi de unde vor coborî abia târziu, în toamnă sau la venirea iernii. Festivalul care se numeşte sugestiv „Urcatul oilor la munte“ exprimă transhumanţa întâlnită în forma sa autentică.
Cum se face brânza de Novaci
Ciobanii din Novaci folosesc de ani buni aceeaşi tehnică de producere a brânzei. Totul este natural, astfel că Brânza de Novaci este un produs eco de cele mai multe ori. După ce oile sunt mulse, laptele se strecoară în ciubăr, apoi se adaugă cheagul (de regulă, cheagul este obţinut de la mieii mici, sacrificaţi în jurul Paştelui). Dacă se foloseşte cheag din comerţ, brânza nu mai are acelaşi gust deosebit. După ce laptele se lasă la închegat, el este amestecat şi turnat în sedile (săculeț din pânză cu țesătură rară -n.r.), care se agaţă undeva deasupra, pentru a se scurge zerul. Aşa se face caşul de oaie. Pentru ca brânza să devină tare, se asezonează din plin cu sare gemă. Odată la două-trei zile, ciobanii coboară brânza de pe munte cu măgarii sau cu caii, pentru a fi depozitată sau pentru a fi comercializată în pieţele din ţară. Procedura este similară şi în cazul producerii brânzei de vacă.
