Statul a lăsat o singură portiţă pentru firmele care au datorii, dar care doresc să-şi desfăşoare activitatea în mod normal. Ordonanţa eşalonărilor la plată prevede că acele societăţi care apelează la actul normativ vor avea un certificat fiscal „curat“ ca lacrima. Detalii în articol.
La aproape un an de la apariţia ordonanţei de urgenţă a guvernului care permite eşalonarea datoriilor către buget ale firmelor pe o perioadă de până la cinci ani, aflăm că actul normativ nu a folosit multor societăţi cu datorii. În Dolj, au solicitat eşalonarea datoriilor, conform OUG nr. 29/2011, doar 268 de firme, potrivit datelor de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj. Aceste firme reprezintă aproximativ 10% din numărul total al agenţilor economici care figurează în evidenţele Fiscului cu datorii neachitate la termen. Din cele solicitate, până la începutul lunii august, Fiscul acceptase 210 cereri, iar 58 de societăţi au fost respinse. „Cele mai multe cereri au fost respinse pentru că firmele nu aveau garanţii pentru a obţine eşalonările. Au mai fost cazuri de respingeri şi pentru că datoriile din evidenţele lor contabile nu băteau cu cele din evidenţele Fiscului“, a spus directorul adjunct al DGFP Dolj, Mihai Antonescu. Pentru a obţine o eşalonare a debitelor către stat pe perioada maximă de cinci ani, companiile trebuie să aducă garanţii materiale de 132% din valoarea pe care doresc să o amâne la plată sau cash colateral (bani depuşi sub forma unui depozit bancar, dar în favoarea Fiscului). Dacă o companie doreşte să-şi eşaloneze debitele pe un singur an, atunci garanţiile trebuie să fie de 100% din debit. De asemenea, terţii pot constitui garanţii în numele debitorului, dar această „facilitate“ a rămas doar la stadiul de prevedere pe hârtie, adică pură teorie. Până la această oră, în practică, nici un partener de afaceri al vreunui debitor nu şi-a înscris bunurile materiale drept garanţie la Fisc, informează instituţia. La sfârşitul lunii iulie erau în derulare 177 de eşalonări în tot judeţul, iar până la acea dată patru societăţi încheiaseră deja, şi cu succes, perioada de eşalonare.
29 de agenţi economici au pierdut eşalonările
Cifrele de la Fisc arată că 29 de firme nu s-au putut ţine de condiţiile impuse, astfel că au pierdut eşalonarea la plată a datoriilor. Cea mai importantă condiţie, după constituirea unor garanţii materiale uriaşe, este de a plăti datoriile curente pe perioada eşalonării. Multe companii cu probleme financiare nu se pot ţine lună de lună de plata debitelor curente către stat. Totuşi, Finanţele consideră actul normativ drept unul de bun augur pentru mediul de afaceri, pentru firmele care au nevoie de o gură de oxigen ca să depăşească dificultăţile crizei. „Ordonanţa e benefică, pentru că sprijină mediul de afaceri, ajută la predictibilitatea unor agenţi economici, pentru că pot să-şi organizeze un plan de afaceri pentru perioada următoare, pot să participe la licitaţii“, a spus directorul Mihai Antonescu.
Se stopează executarea silită
În cazul în care societăţile cu datorii la stat fac rost de garanţii materiale în proporţie de 132% din valoarea de eşalonat (dacă cer o eşalonare de cinci ani), atunci avantajele sunt multiple. În primul rând, firmele cu datorii pot participa în continuare la licitaţii, după eşalonarea debitelor. Fiscul susţine că sumele restante către stat nu sunt trecute în certificatul fiscal al firmei la capitolul „datorii“, ci sunt considerate „sume eşalonate la plată“. Firma figurează ca neavând datorii restante şi are dreptul să participe la diverse licitaţii publice. Alt avantaj important al eşalonării, pentru societăţile care nu reuşesc să achite la timp impozitele, contribuţiile şi TVA-ul este acela că pe perioada eşalonării se stopează orice formă de executare silită.
Dezavantaje majore
Chiar dacă firma datoare la stat obţine eşalonarea, în cazul în care nu poate respecta ratele stabilite şi nu poate achita la termenul legal datoriile curente, atunci Fiscul trece direct la executarea garanţiei stabilite de firma în cauză. Alt aspect care dezavantajează firmele este acela că bunurile aduse spre garanţie trebuie să fie evaluate la minimul valorilor din grilele notarilor, şi nu se ţine cont de preţul de piaţă. A fost introdusă această prevedere pentru ca bunurile materiale (în special cele de natura terenurilor) să nu fie supraevaluate. De fapt, Fiscul acceptă cu greu terenurile ca şi garanţie. În cazul în care se execută garanţia de către Fisc, terenurile sunt greu vandabile.
Eşalonarea datoriilor, la un an după apariţia OUG 29/2011*:
– 268 de firme au cerut la Fisc eşalonarea datoriilor;
– 210 firme au primit aprobare pentru eşalonare;
– 177 de societăţi au eşalonări în derulare;
– 29 de entităţi economice au pierdut eşalonările;
– patru firme au încheiat cu succes perioada de eşalonare a debitelor.
*Date furnizate de DGFP Dolj
