Firmele care practică evaziunea fiscală vor fi verificate de Fisc în perioada următoare mai abitir decât până acum. Şeful Finanţelor spune că în Dolj vor creşte încasările la buget şi de la firmele nou apărute, cum ar fi furnizorii Ford, şi de la societăţile „care nu-şi scot la lumină veniturile realizate“. Fiscul susţine că economia locală şi-a revenit uşor.
În perioada următoare, firmele rău-platnice şi cele care practică evaziunea fiscală vor fi verificate de Fisc mai mult decât de obicei. Cel puţin aşa susţine directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, Eugen Călinoiu, care a declarat că se vor strânge mai mulţi bani la buget în perioada următoare, iar accentul se va pune pe firmele care nu îşi plătesc impozitele şi, mai ales, cele care nu îşi declară veniturile reale la stat. „Colectarea de impozite nu va fi pe seama firmelor bune, care plătesc lună de lună, ci va fi pe spinarea celor care nu plătesc şi nu-şi declară veniturile reale, deci nu scot la lumină veniturile pe care le încasează în realitate“, a spus Eugen Călinoiu. Firmele care nu îşi declară veniturile reale pot fi descoperite în timpul controalelor Fiscului sau prin compararea declaraţiilor de clienţi şi furnizori depuse de mediul de afaceri la Finanţe (Declaraţia 394). Din acel document se poate afla dacă firma X şi-a înregistrat în contabilitate factura primită de la firma Y. Dar şi până acum Fiscul făcea acest lucru, numai că de acum înainte, „foamea“ de bani la buget va fi şi mai mare după ce premierul Mihai Răzvan Ungureanu a schimbat conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi a dat sarcini clare de creştere a veniturilor la bugetul de stat cu 2 miliarde de euro în 60 de zile. Ori tot de la mediul de afaceri se pot scoate aceşti bani, cu accent pe evaziune. În teritoiu, Fiscul se gândeşte cum să pună în practică acest lucru, deşi „noua conducere a ANAF nu a trasat încă sarcini în acest sens“, a spus Călinoiu. Există însă „planul de realizat“. În fiecare lună, finanţiştii doljeni au temă de la Centru să realizeze un anumit cuantum al veniturilor către bugetul de stat. De acum înainte, presiunea pusă pe mediul de afaceri va fi şi mai mare.
Economia doljeană, în uşoară revenire
În primul trimestru al acestui an, încasările DGFP Dolj la bugetul consolidat al statului au crescut, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu aproximativ 7%. În perioada ianuarie-martie 2011, în Dolj s-au încasat 387,3 milioane de lei, iar în aceeaşi perioadă din 2012, încasările au urcat la 413,13 milioane de lei. Directorul Fiscului doljean a declarat că au crescut veniturile ca urmare a sumelor stabilite în plus la firme în timpul controalelor inspectorilor fiscali şi ca urmare a faptului că vin impozite şi contribuţii mai mari de la noile companii care au apărut în Craiova şi împrejurimi. Este vorba, în principal, despre furnizorii Ford, care au început să angajeze personal în unităţile de producţie deschise pe lângă uzina Ford, astfel că au început să plătească şi contribuţii la salarii şi impozit pe venit, a spus directorul Fiscului doljean. „Se poate spune că economia Doljului a înregistrat o uşoară revenire. În ultimele luni ale anului 2011 şi în primul trimestru al anului 2012 au crescut încasările la buget pentru că economia locală a mers ceva mai bine. În plus, au apărut firme noi, au venit furnizori noi ai Ford, care au făcut angajări noi şi plătesc impozite şi contribuţii pe salarii. Şi încasările vor fi şi mai mari pentru că săptămâna viitoare încă un furnizor Ford, Kirchhoff Automotive, îşi deschide fabrica de la Craiova şi angajează 200 de persoane“, a precizat Eugen Călinoiu. În momentul în care Ford şi furnizorii vor începe şi să producă, peste câteva luni, Fiscul se bazează că vor fi şi mai mari sumele plătite către bugetul consolidat al statului.
În acelaşi timp, există multe firme în Dolj care nu vor sau nu pot să îşi plătească impozitele la termen. Conformarea voluntară la plată (adică firmele care îşi plătesc de bunăvoie şi la termen impozitele declarate) nu sare de 85-87%. Restul firmelor care nu pot plăti la stat, fie nu au fonduri băneşti de moment să achite TVA-ul sau impozitul pe profit la termen, fie se regăsesc în imposibilitatea de a face faţă condiţiilor pieţei şi nu au bani nici pentru a-şi finanţa afacerile proprii, cu atât mai puţin pentru stat.
