Aflaţi din GdS cine cu cine se luptă pentru combaterea evaziunii fiscale. Evazionistul clasic este descris ca un om simplu, pe când cel care trebuie să-l prindă pe acesta, inspectorul fiscal, are o vastă pregătire în domeniu şi experienţă pe măsură. Şi totuşi, de ce se descoperă atât de greu evaziunea?!
În condiţiile în care de ani buni guvernele care se perindă promit o luptă crâncenă împotriva evaziunii fiscale, oamenii care înşală statul scapă basma curată aproape de fiecare dată. Zilele trecute, noul premier Mihai Răzvan Ungureanu îi asigura pe reprezentanţii FMI că România va lupta şi mai aprig împotriva evaziunii fiscale. La nivel local, se numără pe degetele de la o mână doljenii care sunt condamnaţi anual la închisoare pentru evaziune fiscală, cei mai mulţi fiind absolviţi din diverse motive. Alţii nici măcar nu sunt deconspiraţi de organele abilitate să lupte împotriva evaziunii sau cazurile mari de evaziuni de milioane de euro sunt descoperite tardiv, când „protagoniştii“ au dispărut probabil prin diverse paradisuri fiscale, cu tot cu firmele pe care le-au administrat. Dar cine sunt oamenii care practică evaziunea fiscală şi cine sunt cei care trebuie să o descopere?
Cine este evazionistul clasic
GdS a făcut o comparaţie între evazionistul de rând, prezentat la modul general, şi inspectorul fiscal, care are menirea să-l descopere pe evazionist. Două tipologii total diferite. Directorul executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, care este şi şeful Activităţii de Inspecţie Fiscală, Ioan Filipescu, descrie evazionistul doljean ca pe un om destul de simplu şi foarte tânăr. Cel puţin, acela care este scos în faţă, adică figurează ca asociat sau administrator la o firmă „specializată“ în evaziune fiscală. „Sunt oameni foarte tineri, 25-35 de ani, care sunt puşi în faţă de alţii, adică nu ei sunt adevăraţii beneficiari ai afacerii. După erorile pe care le fac în practicarea evaziunii, mecanismele folosite de ei reflectă metode simple de evaziune, care pot fi depistate uşor de către organele de control. Unii dintre ei sunt victimele sistemului, pentru că invocă diverse metode ale altor evazionişti. Ei spun că «aşa se practică!» sau că «aşa fac şi alţii, nu numai noi». Dar, în general, sunt oameni simpli“, a spus directorul executiv adjunct al DGFP Dolj, Ioan Filipescu. El a justificat, oarecum, dificultăţile întâmpinate de oamenii Fiscului în combaterea evaziunii prin faptul că legislaţia este încă permisivă: „Legislaţia le permite să cesioneze părţile sociale la firmele lor şi să dispară, să nu fie la sediul social când îl căutăm noi etc“.
Inspectorul fiscal – o persoană bine pregătită
La polul opus, persoana care trebuie să descopere evazionistul simplu este una destul de pregătită din punct de vedere profesional şi cu o experienţă relevantă în domeniul financiar-contabil. „Un inspector fiscal are obligatoriu studii superioare economice. Majoritatea inspectorilor de la Dolj au experienţă de minimum cinci ani. Unii sunt şi experţi contabili sau experţi fiscali. Au masterate în diverse domenii sau chiar doctorate“, a explicat Ioan Filipescu. Profilul descris mai sus s-ar potrivi şi comisarilor de la Garda Financiară. Cu toate acestea, cazurile de evaziune descoperite sunt, de multe ori, nişte „găinării“, în timp ce dosarele mari şi grele de evaziune sunt destul de rare. Şeful Activităţii de Inspecţie Fiscală din cadrul DGFP Dolj susţine că inspectorii fiscali descoperă destul de multe cazuri de evaziune şi se înaintează un număr mare de dosare către organele de cercetare penală, „însă în foarte multe dosare se dă NUP – neînceperea urmăririi penale“.
Cum scapă cei mai mulţi „lucrători“ din economia subterană
Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Dolj a efectuat o statistică a tuturor dosarelor de evaziune fiscală instrumentate în 2011, indiferent de instituţia care a descoperit cazurile (DGFP, Garda Financiară sau alte organe). Se observă că într-un singur an, în peste 600 de dosare de evaziune fiscală, „protagoniştii“ au scăpat de urmărirea penală. Ca şi pondere, înseamnă aproape jumătate din totalul dosarelor de evaziune descoperite într-un an. „În 2011 au fost soluţionate 1.382 de dosare de evaziune fiscală, dintre care: 128 – cu propunere de trimitere în judecată, 22 de cazuri – cu propunere de declinare a competenţei în favoarea altor unităţi de parchet (DNA, DIICOT), 308 cazuri – cu propunere de scoatere de sub urmărire penală sau scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea articolului 18 (1) din Codul Penal, 306 cazuri au primit neînceperea urmăririi penale (NUP), iar restul au fost îndrumate către alte servicii, cum ar fi conexarea la alte dosare etc.“, a precizat comisar-şef Leonard Băndoi, şef al Serviciului de Investigare a Fraudelor.
„Găinarii“ plătesc şi scapă
Printre cei care au scăpat sub o formă sau alta de trimiterea în judecată sunt şi cei care au făcut evaziuni mici, sub 50.000 de euro. Pentru ei, legislaţia este destul de permisivă. „Dacă sunt sume mici, iar cei acuzaţi le achită în timpul cercetărilor, atunci ei scapă de urmărirea penală. În situaţia în care prejudiciul cauzat este sub 50.000 de euro pe lună şi autorul şi l-a însuşit şi achitat în timpul controlului, atunci el scapă de pedeapsa penală, aşa cum este prevăzut în Legea 241/2005 a evaziunii fiscale“, a precizat comisarul-şef Leonard Băndoi. Aşa se întâmplă şi în cazul administratorilor de firmă descoperiţi că nu virează contribuţiile pentru angajaţi către stat. În urmă cu mai bine de o lună, GdS scria despre faptul că nici un patron de firmă sau administrator care a oprit salariaţilor contribuţiile din salarii (stopaj la sursă) nevirându-le către stat nu a fost condamnat vreodată la închisoare, în istoria Doljului. Nici în ţară nu prea există practică judiciară în acest sens. „Nici nu există practică judiciară în sensul condamnării pentru stopajul la sursă nevirat la stat, nici nu este chiar o evaziune în adevăratul sens al cuvântului. Este o infracţiune cu un pericol abstract considerat de legiuitor, pedepsită cu închisoare de la unu la trei ani. Dar în condiţiile unei activităţi economice perturbate în ultimii ani… Orice infracţiune se vede dacă este săvârşită cu intenţie, în sensul că se verifică dacă angajatorul respectiv avea resursele financiare să plătească aceste contribuţii la stat“, a declarat, la vremea respectivă, pentru GdS, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, Jean Uncheşelu.
Cum arată evazionistul doljean:
– persoană tânără;
– fără multă experienţă;
– uşor naiv (face jocurile altor persoane care nu figurează în actele firmei);
– foloseşte metode simple de fentat statul.
Inspectorul fiscal doljean
– persoană sobră;
– bine pregătită profesional;
– cu vastă experienţă în domeniul financiar-contabil;
– cu studii universitare şi chiar postuniversitare.
