Întreprinderile noi din domeniul serviciilor au creat mai mult de un sfert (27%) din totalul noilor locuri de muncă, pe când cele noi din sectorul transporturilor şi comunicaţiilor au contribuit mai puţin (6%)
Un studiu privind contribuţia esenţială a IMM-urilor la crearea locurilor de muncă din statele membre ale UE, plus alte zece, prezentat recent de Comisia Europeană, relevă că majoritatea copleşitoare (85%) din totalul net al locurilor noi de muncă din perioada 2002-2010 (locurile de muncă nou-create minus locurile de muncă pierdute) au fost create de întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri).
„În această perioadă, rata netă de ocupare a forţei de muncă în cadrul economiei întreprinderilor din UE a crescut substanţial cu un număr mediu de 1,1 milioane de locuri noi de muncă în fiecare an“, a anunţat recent Comisia Europeană, precizând că creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă de 1% pe an pentru IMM-uri a fost mai mare decât cea de 0,5% constatată în cazul întreprinderilor mari.
„Sectorul comercial reprezintă o excepţie evidentă, deoarece gradul de ocupare a forţei de muncă pentru IMM-uri a crescut cu 0,7% pe an, faţă de 2,2% în cazul întreprinderilor mari. Acest fapt are drept cauză dezvoltarea puternică a marilor întreprinderi de comerţ, în special în sectorul vânzărilor, întreţinerii şi reparaţiilor de autovehicule“, se mai arată în documentul CE.
În cadrul categoriei de mărime a IMM-urilor, microîntreprinderile (cu mai puţin de zece angajaţi), având o cotă de 58%, sunt responsabile pentru cea mai mare proporţie din creşterea totală netă a ocupării forţei de muncă în economia întreprinderilor.
În al doilea rând, societăţile noi (care au mai puţin de cinci ani) sunt responsabile pentru o majoritate copleşitoare din numărul noilor locuri de muncă. Întreprinderile noi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul serviciilor pentru întreprinderi au creat mai mult de un sfert (27%) din totalul noilor locuri de muncă, în vreme ce întreprinderile noi din sectorul transporturilor şi comunicaţiilor au contribuit mai puţin (6%).
Întreprinderile mici, mult mai vulnerabile în faţa crizei
Potrivit rezultatelor studiului, criza economică şi-a pus amprenta asupra întreprinderilor indiferent de dimensiuni, microîntreprinderile fiind în mod special vulnerabile. Ca rezultat al crizei economice din anii 2009-2010, numărul de locuri de muncă din sectorul IMM a scăzut în medie cu 2,4% pe an, faţă de 0,95% pe an în sectorul întreprinderilor mari. Evoluţia ocupării forţei de muncă a fost negativă în 2010, dar aşteptările pentru anul 2011 se îmbunătăţeau la data efectuării studiului. Proporţia societăţilor care se aşteptau să concedieze angajaţi în 2011 era mai mică decât proporţia societăţilor care au concediat efectiv angajaţi în 2010.
Pe lângă efectele ce privesc ocuparea forţei de muncă, de departe cel mai important efect negativ al crizei asupra întreprinderilor este declinul general al cererii totale pentru produsele şi serviciile lor (menţionat de 62% dintre societăţi), urmat de prelungirea termenelor de efectuare a plăţilor de către clienţi (menţionat de 48% dintre societăţi) şi, în cele din urmă, lipsa capitalului circulant, care a afectat 31% dintre respondenţi.
Capacitatea de inovare are un efect pozitiv
Inovarea pare să aibă un efect pozitiv: întreprinderile care inovează, precum şi întreprinderile din ţări mai inovatoare, raportează mai des creşteri ale gradului de ocupare a forţei de muncă şi au rate mai ridicate de creştere a ocupării forţei de muncă.
Studiul subliniază că IMM-urile sau societăţile inovatoare care îşi desfăşoară activitatea în economii mai inovatoare au suferit mai puţin de pe urma crizei economice.
De exemplu, în vreme ce scăderea cererii globale este menţionată de 70% dintre întreprinderi în ţări care sunt considerate inovatori modeşti, numărul corespondent este de 45% în ţările care sunt considerate lideri în domeniul inovării.
Clasificarea se bazează pe rezultatele „2010 Innovation Scoreboard“ (Tabloul de bord privind inovarea 2010), care clasifică ţările în patru grupe, în funcţie de performanţele lor măsurate faţă de 24 de indicatori de inovare: (1) Lideri în domeniul inovării: (2) Suporteri ai inovării; (3) Inovatori moderaţi şi (4) Inovatori modeşti.
Studiul face parte din proiectul de analiză a performanţei IMM-urilor şi se bazează pe o anchetă asupra întreprinderilor efectuată la sfârşitul anului 2010, acoperind cele 27 de state membre ale UE şi alte zece ţări care participă la Programul pentru inovaţie şi spirit antreprenorial, şi anume Albania, Croaţia, Macedonia, Islanda, Israel, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia, Serbia şi Turcia.
• Afrodita Cicovschi
