Sunt forme de economisire alternative la depozitele bancare, dar plasamentele nu sunt garantate de stat
În ultimele luni, în conturile doljenilor deschise la bănci s-au petrecut mişcări de sume în discordanţă cu tendinţa pieţei. Statisticile Băncii Naţionale a României (BNR) arată fie că au crescut spectaculos depozitele doljenilor în luna decembrie 2010, fie că au scăzut brusc în martie 2011 faţă de luna precedentă. În acest ultim caz, BNR arată că au scăzut depozitele bancare cu 39,3 milioane de lei în martie faţă de februarie, fără să fie o lună cu cheltuieli spectaculoase pentru populaţie. „Cel mai probabil, oamenii au adoptat alte forme de economisire. De exemplu, tot mai multe persoane investesc în fonduri monetare“, declara recent un bancher craiovean, încercând să explice „mutaţiile“ din conturile bancare ale doljenilor.
Tot mai mulţi români îşi plasează economiile în fondurile monetare, care au randamente mai mari decât depozitele bancare clasice, dar au şi un risc asociat. De când depozitele bancare nu mai aduc dobânzi atractive şi se mai şi impozitează câştigul din dobândă cu 16%, populaţia care îşi permite să mai pună ceva bani deoparte fie alege în continuare depozitele la termen – cea mai sigură formă de economisire, fie plasează banii în alte mijloace de economisire. Printre acestea, se numără fondurile monetare, deschise tot pe lângă bănci.
Ce este un fond monetar
Să fie o nouă formă avantajoasă de investire sau doar „FNI“-uri mai mici, respectiv forme noi ale bancherilor de a fenta investitorii sau de a-i îmbogăţi? Cert este că în România există deja şapte fonduri monetare active. „Este o formă alternativă de economisire. Fondul monetar presupune plasamente pe termen scurt, de până la trei luni, cu câştiguri sigure şi cu risc minim. Randamentele la fondurile monetare sunt, în prezent, mai mari decât dobânzile la depozitele bancare“, preciza zilele trecute un bancher craiovean. Teoretic, orice funcţionar al băncilor poate consilia potenţialii clienţi despre cum se investeşte într-un fond monetar. Practic, trebuie să ai ceva cunoştinţe despre fondurile monetare. Dobânzile la depozitele bancare la termen, în lei, sunt cuprinse între 4,1%-6% pe an la băncile mari. Fondurile asigură un câştig sigur (de 7-8% pe lună, impozabil), dar pe perioade scurte de timp, o lună, două, trei. Se poate verifica evoluţia fondului de la o lună la alta, observând dacă valoarea unităţii de fond creşte sau scade. Valoarea activului net poate fi studiată chiar şi pe site-urile băncilor pe lângă care există fondurile monetare. Astfel de plasamente sunt pentru cei care îşi asumă riscuri şi pentru cei care cunosc, cât de cât, piaţa.
Potrivit Asociaţiei Administratorilor de Fonduri Monetare din România, dintre cele şapte fonduri monetare, cele mai mari, din punct de vedere al numărului de investitori, sunt BCR Monetar (66.450 de investitori persoane fizice şi firme), Raiffeisen Monetar (30.458 de investitori) şi Simfonia 1 de la BRD (13.682 de investitori). Din punct de vedere al valorii activelor nete, Raiffeisen Monetar ocupă primul loc, cu active nete la 30 aprilie 2011 de peste 1.374 de milioane de lei, potrivit asociaţiei citate. De pe site-ul asociaţiei, www.aaf.ro (secţiunea „Statistici/Performanţe OPCVM“), potenţialii investitori pot afla în ce a investit fondul monetar banii respectivi. Cele mai multe fonduri monetare investesc plasamentele populaţiei şi firmelor în certificate de depozit, chiar în depozite bancare, certificate de trezorerie, obligaţiuni de stat sau corporatiste. Potrivit ultimei statistici a Asociaţiei Administratorilor de Fonduri Monetare, nici unul dintre fondurile monetare nu investeşte în acţiuni.
Dintre toate cele şapte fonduri monetare, în aprilie doar două au avut mai puţini participanţi decât în luna anterioară: BCR Monetar şi iFond Monetar, restul având şi cu 6% mai mulţi participanţi într-o singură lună. Tot cele două fonduri au răscumpărări mai mari decât subscrieri în perioada analizată.
Atenţie! Plasamentele nu sunt garantate
Dacă, în cazul depozitelor bancare, sumele depuse sunt garantate de stat în limita a 50.000 de euro, investiţia în Fonduri monetare nu este asimilată depozitelor bancare. Adică, plasamentele nu sunt garantate de stat. Sau, altfel spus, nu se oferă nici o garanţie cu privire la recuperarea banilor investiţi în fonduri monetare. Potrivit datelor date publicităţii de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, în România există peste 14 milioane de plasamente în depozite bancare sub 50.000 de euro, aparţinând persoanelor fizice şi juridice. Asta nu înseamnă că tot atâtea persoane au depozite bancare, pentru că pot exista persoane care au la mai multe bănci tot atâtea depozite bancare sub 50.000 de euro. Bancherii locali susţin că tot mai multe persoane investesc în fonduri monetare, dar că sumele plasate sunt mai mici decât anul trecut.
Fondurile monetare din România*
1. Raiffeisen Monetar
2. BCR Monetar
3. BRD Simfonia 1
4. Certinvest Monetar
5. Fortuna Gold
6. iFond Monetar
7. OTP ComodisRO
*Sursa: Asociaţia Administratorilor de Fonduri Monetare din România
