Guvernul a aprobat, recent, o listă cu principalele proiecte care vor fi realizate în parteneriate public-private, patru dintre acestea vizând sectorul energetic. Valoarea totală a celor patru proiecte din sectorul energetic depăşeşte zece miliarde de euro.
Un proiect este cel privind reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, care a trecut deja printr-un eşec prin retragerea investitorilor. Alt proiect este cel privind interconectorul AGRI, un proiect dificil, care ar putea intra în concurenţă cu Nabucco din cauza surselor de aprovizionare cu gaze. Al treilea proiect este legat de reabilitarea centralei termoelectrice Doiceşti, pe care Ministerul Economiei doreşte cu orice preţ să o salveze de la închidere. Cel de-al patrulea proiect este realizarea hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti.
Cum se va împărţi Azerbaidjan între AGRI şi Nabucco?
Prin proiectul AGRI, părţile implicate doresc să transporte gaze din Azerbaidjan către Europa. Gazele vor fi furnizate pe ruta Baku (Azerbaidjan) -Kulevi (Georgia) – Constanţa (România).
Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate în Kulevi şi apoi transportate prin Marea Neagră până în Constanţa, unde va avea loc un proces de delichefiere prin terminalul LNG. În proiect sunt implicate patru state: Azerbaidjan, Georgia, România şi Ungaria, acestea punând bazele unei companii de proiect cu sediul la Bucureşti. Potrivit estimărilor, proiectul va costa, în funcţie de capacitatea de transport, până la 4,5 miliarde de euro.
Terminalul de la Constanţa depinde de AGRI
Pentru acest terminal, a fost elaborat deja un studiu de fezabilitate finanţat de Agenţia SUA pentru Comerţ şi Dezvoltare (USTDA). Însă, când s-a elaborat acel studiu nu se puseseră bazele proiectului AGRI. „Studiul a fost elaborat având în vedere mai multe surse de aprovizionare, traversând Bosfor-Dardanele“, a declarat Corneliu Condrea, preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei AGRI. Terminalul ar putea avea o capacitate de 8-10 mld metri cubi gaze/an. De asemenea, potrivit studiului de fezabilitate finanţat de SUA, terminalul prevede o singură modalitate tehnologică, diferită de cea care va fi folosită prin AGRI. „Pentru construcţia terminalului urmează să mai aşteptăm puţin deoarece elemente din el pot fi valorizate pentru AGRI (…) Se aşteaptă studiul de fezabilitate de la AGRI pentru un proiect integrat al terminalului de la Constanţa“, a precizat Condrea. Terminalul de la Constanţa ar putea costa cinci – şase miliarde de euro.
Se caută noi investitori pentru Cernavodă
Pentru realizarea acestui proiect estimat la patru miliarde de euro a fost creată societatea Energonuclear. Acţionariatul companiei de proiect, ENERGONUCLEAR, era format din: Nuclearelectrica SA – 51%, RWE, GDF SUEZ, ENEL, CEZ, câte 9,15%, iar ARCELOR MITTAL şi IBERDROLA, câte 6,2%. CEZ s-a retras din proiect la sfârşitul anului trecut, fiind urmată de RWE, GDF Suez şi Iberdrola.
Nuclearelectrica a fost nevoită să preia acţiunile companiilor care s-au retras, rămânând alături de Arcelor Mittal şi Enel, cu o participaţie de 84,65%. Însă, este o povară mult prea mare pentru statul român şi de aceea vrea să vândă jumătate din acţiunile deţinute la compania de proiect, EnergoNuclear, reducând cota de participare a Nuclearelectrica până la 40%.
Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, un proiect de peste un miliard de euro
Realizarea centralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti presupune asigurarea de fonduri de investiţii de peste 1,164 miliarde de euro (fără TVA) şi este prevăzută a se face prin atragerea capitalului privat al companiilor cu bonitate şi forţă financiară. Stadiul actual: SC Hidroelectrica a angajat prin procedura de licitaţie restrânsă un consultant general (Asocierea Deloitte Consultanţă SRL, HydroChinaZhongNan Engineering Corporation, Banca Comercială Română SA) pentru servicii de consultanţă juridice, financiare, comerciale şi tehnice în vederea selectării de investitori şi a înfiinţării societăţii comerciale pentru realizarea obiectivului Tarniţa-Lăpuşteşti. Contractul de consultanţă în valoare de aproximativ cinci milioane de euro a fost semnat pe 25 august 2010.
Termocentrala Doiceşti ar putea fi salvată de chinezi
Ministerul Economiei doreşte să salveze această termocentrală prin atragerea unui investitor. La Doiceşti se doreşte realizarea unui grup nou de condensaţie de cca. 250 MW, pe cărbune din ţară şi din import. Există o scrisoare de interes din partea CMEC-China (China National Machinery & Equipment Import & Export Corporation – n.r.), privind o eventuală participare ca investitor la acest proiect. În cazul unui rezultat negativ, centrala Doiceşti poate fi închisă şi să se treacă la valorificarea acesteia. Până atunci, SC Termoelectrica SA a demarat deja demolarea grupului nr. 7 de 200 MW (retras deja din exploatare). Investiţia este estimată la 700 de milioane de euro.
