4,56 milioane de români au conturi deschise pentru o pensie administrată privat (Pilon II) şi 187.172 de oameni au pensii private (Pilon III). În ciuda faptului că se deduc 800 de euro pentru angajat şi angajator, oamenii nu se înghesuie să-şi asigure bătrâneţea la fondurile private. Aceştia sunt prea săraci pentru încă o „cotizaţie“.
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii private din România (CSSPP) a anunţat ieri că 4,75 milioane de români au conturi ale participaţiilor la fondurile de pensii private, atât la cele obligatorii (Pilonul II), cât şi la cele facultative (Pilon III). Dacă în prima categorie intră 4,565 milioane de participanţi, doar 187.172 de oameni au ales să cotizeze la un fond de pensii private, adică pe Pilonul III. Chiar dacă în ultimii ani a crescut numărul celor care aderă la pensii private, CSSPP spune că acesta este net inferior celor înscrişi la fondurile obligatorii de pensii.
O piaţă de sute de milioane de euro
Criza şi-a pus amprenta şi asupra acestui sector, însă cei 17 administratori de fonduri de pensii din piaţă „au grijă“ de sute de milioane de euro, reprezentând participaţiile persoanelor la fondurile de pensii private. „Criza financiară din plan intern şi internaţional a determinat în 2009 o uşoară încetinire a creşterii principalilor indicatori din sistemul pensiilor private, respectiv a numărului participanţilor şi a activelor nete ale fondurilor de pensii“, susţin reprezentanţii CSSPP. Potrivit datelor Comisiei, la finalul lui 2009, valoarea activului net pe Pilonul II era de 564 de milioane de euro, iar pe Pilonul III – de 48 de milioane de euro, aceasta fiind o creştere cu 24% mai mare faţă de decembrie 2008. Reprezentanţii instituţiei care supervizează piaţa asigurărilor private susţin că, în ciuda faptului că angajatorii şi angajaţii au facilităţi fiscale, piaţa asigurărilor de pensii facultative private (Pilon III) rămâne slabă: „Deşi limita deducerii cheltuielilor efectuate la schemele de pensii facultative în numele unui angajat a fost majorată la 800 de euro, în total, la angajat şi angajator, anul 2009 nu a adus creşterile semnificative aşteptate, Pilonul III situându-se în continuare mult în urma Pilonului II“. Fiecare contribuabil trebuie informat la domiciliu, de către fondul de pensii administrate privat la care s-a înscris, despre situaţia contului său (cât a cotizat, cât s-a cheltuit şi ce sume au mai rămas). De altfel, fiecare om care contribuie la Pilonul II poate să se intereseze la fondul de pensii de care aparţine care a fost randamentul plasamentelor sale în ultimii ani.
Prea săraci pentru pensii private
În timp ce la nivel central specialiştii în piaţa muncii susţin că pensiile private ar fi o alternativă la sistemul aproape falit al pensiilor de stat, în realitate, mulţi dintre cei care muncesc nu îşi permit să mai cotizeze la încă un fond de pensii. Tinerii angajaţi trăiesc de pe o zi pe alta din salariu, iar pensia privată pare ultima lor grijă. „La salariile pe care le luăm noi, vi se pare că ne mai putem permite o pensie privată? În plus, cine ştie dacă noi mai apucăm pensia! Aş dori să cotizez pentru o pensie privată în condiţiile în care statul nu mă mai obligă să plătesc la fondul pensiilor de stat. Că oricum nu apuc 65 de ani să ies la pensie la limită de vârstă“, spune un tânăr craiovean. „La noi în ţară, pensiile private sunt la început de drum şi oamenii nu au prea mare încredere în ceea ce se întâmplă. Să vedem ce se va întâmpla mai întâi cu pensiile obligatorii la care trebuie să cotizăm. Eu cred că îşi fac pensii private tot cei cu dare de mână“, spune alt craiovean. Nici firmele nu o duc mai bine la acest capitol. Puţine societăţi îşi fidelizează angajaţii oferindu-le astfel de „contracte“ la fondurile de pensii private. De regulă, la firmele profitabile care doresc să-şi stimuleze angajaţii de top în pachetul de facilităţi oferit acestora este inclusă şi o asigurare privată. În rest, patronii nu mai vor cheltuieli în plus cu angajaţii.
