De pe piaţa muncii răzbat tot mai multe veşti proaste, perspectivele de angajare pentru persoanele aflate în căutarea unui job fiind egale cu zero. Mai mult, pentru ultimele luni ale anului sunt anunţate noi disponibilizări în cadrul companiilor private. Pentru a face faţă însă proiectelor aflate în derulare, companiile din România au preluat împrumutul de angajaţi pe perioade determinate sau „leasingul de personal“, cum este cunoscut în străinătate.
Potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), este vorba de 16.000 de şomeri. Valul concedierilor ar putea creşte în condiţiile în care instituţiile statului vor fi obligate, la rândul lor, să dea afară foarte mulţi salariaţi. Angajări nu se fac, numărul disponibilizărilor creşte şi, odată cu el, se majorează şi numărul celor care vor avea nevoie de susţinere de la stat pentru a putea supravieţui. Ultimul studiu realizat de Manpower arată că recrutarea a fost îngheţată, cel puţin până la sfârşitul anului. În prezent, companiile preferă să se limiteze la resursele pe care le deţin. Firmele speră ca în acest fel să facă economiile necesare pentru a putea trece peste această perioadă delicată. Angajatorii pesimişti sunt cei din sectoare deja afectate de disponibilizări masive: industria prelucrătoare, construcţii, transport, depozitare şi comunicaţii.
25 de milioane de oameni din întreaga lume riscă să-şi piardă jobul din cauza recesiunii
La nivel mondial, previziunile sunt la fel de pesimiste. Potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), aproximativ 25 de milioane de oameni îşi vor pierde locurile de muncă din cauza recesiunii. Nici România nu stă foarte bine, rata şomajului pe luna august fiind de 6,6%. Îngrijorător este faptul că se înregistrează, pentru a 14-a lună consecutiv, o creştere a numărului persoanelor rămase fără loc de muncă. La sfârşitul lunii trecute, 601.673 de persoane figurau în baza de date a statului ca neavând o slujbă. Până la sfârşitul anului, alţi 16.000 de români vor rămâne fără serviciu.
Unde se fac cele mai multe concedieri
În ţara noastră, din datele oferite de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, zeci de firme au trimis deja notificări prin intermediul cărora au anunţat că vor face concedieri în următoarele trei luni. Este vorba despre 18 companii din Bucureşti, 14 din Prahova, 10 din Timiş, câte 9 din Galaţi, Cluj şi Argeş, 8 din Bacău, 7 din Gorj şi câte 6 din Arad şi Sibiu. Cele mai multe disponibilizări se vor face în Bucureşti (1.511 şomeri), Timiş (1.996), Prahova (1.667), Argeş (1.135), Gorj (1.071), Bacău (732), Dolj (684), Alba (635), Galaţi (633) şi Cluj (552). Domeniile din care urmează să fie daţi afară cei mai mulţi angajaţi sunt: tăbăcirea şi finisarea pieilor (1.741 de persoane), fabricarea altor mijloace de transport (1.300), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (1.286), construcţii clădiri (1.136), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (823), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi (713), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (630) şi extracţia minereurilor metalifere (617). Având în vedere că majoritatea concedierilor se vor face în cadrul unor societăţi care activează în industrii extrem de specializate, reîncadrarea în muncă a şomerilor va fi un proces anevoios. De altfel, s-a văzut că de la începutul anului rata de angajare a disponibilizaţilor a fost mică. În ciuda cursurilor de recalificare organizate de instituţiile statului, oamenii nu reuşesc să-şi găsească serviciu.
Vineri se desfăşoară Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenţi
În judeţul Dolj, situaţia este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât numărul şomerilor în ultimele luni a crescut simţitor, absolvenţii de facultăţi sau licee fiind ultimii intraţi pe lista celor fără loc de muncă. Dacă în ianuarie nu a fost nici un absolvent înscris în baza de date a AJOFM Dolj, în februarie au fost cinci, în martie – 72, în aprilie – 12, în mai – trei, în iunie – patru, în iulie – 334, iar în august – 1.008.
Vineri va avea loc Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenţi la sediul Casei de Cultură a Studenţilor. „Până în prezent, au fost contactaţi 72 de agenţi economici, dintre care 21 şi-au anunţat participarea. Vor fi oferite 224 de locuri de muncă în următorele domenii: construcţii, confecţii textile, industria constructoare de maşini, prestări servicii, 44 de locuri de muncă fiind pentru persoane cu studii superioare. În intervalul orar 9.00-13.00, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Dolj oferă, prin personal specializat, informaţii privind serviciile pe care le oferă absolvenţilor, precum şi consultaţii privind facilităţile pe care le acordă pentru a stimula agenţii economici care creează locuri de muncă“, a declarat Aneta Bădulescu, purtătoarea de cuvânt a AJOFM Dolj, care a explicat că la această bursă, pe lângă absolvenţi, pot participa şi alte categorii de persoane aflate în căutarea unui serviciu. Principalele domenii de activitate în care se oferă locuri de muncă sunt construcţiile şi confecţiile.
Tot mai multe firme din România apelează la „leasingul de personal“
Având în vedere resursele financiare reduse, mulţi angajatori din România încep să preia metode vechi practicate în Occident, apelând la „angajaţii de împrumut“ sau „leasingul de personal“ din dorinţa de a face economii, dar şi de a finaliza anumite proiecte, care se întind pe perioade scurte.
Munca temporară sau leasingul de personal permit unei companii de resurse umane să pună la dispoziţia unei firme dintr-un alt domeniu de activitate personal calificat. La nivel mondial, acest concept este utilizat de mai mult de 50 de ani. La noi a fost introdus în Codul Muncii în 2004, când au fost reglementate şi condiţiile în care pot funcţiona agenţiile de muncă temporară. Potrivit legislaţiei în vigoare, perioada maximă de acordare a acestui „împrumut“ este de 18 luni, existând posibilitatea aplicării a două termene de prelungire. Este foarte important de precizat că lucrătorii care participă la astfel de proiecte sunt angajaţii companiilor de resurse umane, care în perioada de pauză trebuie să le asigure salariul minim pe economie. În plus, personalul care beneficiază de astfel de contracte se bucură de aceleaşi drepturi ca şi un angajat pe perioadă nedeterminată. Potrivit Manpower, iniţial, munca temporară a fost folosită pentru muncitori din aria de producţie sau din logistică. În ultimii ani, s-a observat însă o extindere a acestor servicii şi la nivelul specialiştilor, indiferent de domeniul de activitate: administrativ, financiar-contabil, marketing-vânzări şi chiar poziţii de middle şi top management.
Populaţia activă a României – 47%
O minoritate de salariaţi susţine economia României şi restul cetăţenilor, populaţia activă reprezentând 47% din total, dintre care doar 65% sunt angajaţi, adică ei contribuie direct la bugetul ţării, se arată în raportul Comisiei prezidenţiale pentru analiza problemelor sociale. În cadrul populaţiei ocupate, ponderea salariaţilor, adică „aceia pe care se bazează PIB-ul şi bugetul României“, deşi a înregistrat o tendinţă crescătoare după anul 2001, a ajuns în perioada 2004-2008 să fie de doar de 65-66%, prin comparaţie cu aproape 85% în ţări precum Slovenia, Ungaria sau Bulgaria. Cheltuielile totale anuale pentru pensii în România ajung la peste zece miliarde de euro, constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare. Problema cea mai mare este ponderea redusă a salariaţilor în mediul rural, unde aceştia reprezintă doar 36% din populaţia ocupată, faţă de 92% în mediul urban, se mai arată în Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România. În prezent, în agricultura românească încă lucrează 30% din populaţia ocupată, faţă de 5% în ţările UE. Cu toate acestea, ponderea în PIB a agriculturii româneşti este de doar 8%. Ratele de ocupare sunt deosebit de mici în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, fiind, în 2007, de 24,4%, faţă de 37,4% în UE. Mai mult, nici formele flexibile de muncă nu sunt vizibil reprezentate, deşi sunt reglementate.
