Producătorii a cinci alimente tradiţionale – cârnaţii de Pleşcoi, brânza de burduf din zona Branului, virşliul din Hunedoara, pita de Pecica şi salamul de Nădlag – vor începe anul acesta întocmirea documentaţiei pentru obţinerea protecţiei europene de denumire geografică.
Obţinerea protecţiei de denumire geografică oferă o serie de avantaje producătorilor, printre care faptul că doar cei înregistraţi pe lista de producători mai pot realiza produsul respectiv după obţinerea siglei de calitate, potrivit directoarei executive a Oficiului Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti (ONPTER), Lucia Romanescu.
„O zonă ce are un potenţial şi a generat tradiţii de prelucrare şi preparare a produselor alimentare şi agricole şi unde se realizează nişte produse merită să primească această protecţie. Odată primită, doar producătorii menţionaţi în listă au voie să mai obţină produsul cu acel nume, şi doar ei se pot bucura de drepturile şi de avantajele acelui produs. Având un produs cu Indicaţie Geografică Protejată, începi să te bucuri de notorietate cu acel produs, capeţi renume şi un traseu comercial unic“, a declarat Lucia Romanescu, într-un interviu acordat NewsIn.
Magiunul de Topoloveni, la Bruxelles
Lucia Romanescu a menţionat că, până acum, România a trimis la Bruxelles doar un produs pentru obţinerea protecţiei geografice de calitate, magiunul de Topoloveni. La cele cinci produse de anul acesta, lucrurile se vor desfăşura mai lent, deoarece, spre deosebire de primul produs, în zonele geografice respective există mai mulţi producători, care trebuie să se grupeze în asociaţii.
„Magiunul a fost o excepţie şi nu a fost nevoie să trecem prin etapele de convingere a producătorilor să se asocieze, iar acum este deja la Bruxelles, unde aşteaptă aprobarea protecţiei. În rest, pentru celelalte produse sunt mai mulţi producători care trebuie să se asocieze, să conceapă o tehnologie unică pentru toţi, lucruri care durează, deoarece există unele reţineri, fiecare susţinând că are ceva unic, ce nu trebuie pus la comun“, a explicat Lucia Romanescu.
La cârnaţii de Pleşcoi sunt doi producători din zona Buzăului, la brânza de burduf în coajă de brad din zona Bran-Sibiu-Argeş sunt implicate asociaţiile crescătorilor de ovine, la produsul virşli (cârnat din oaie sau din porc în maţ de oaie, care se consumă fiert – n.r.) din zona Hunedoara-Alba sunt şapte producători, la pita de Pecica, din judeţul Arad, sunt trei producători, iar la salamul de Nădlag sunt doi. Au multe reţineri în a se grupa, ceea ce ţine lucrurile pe loc. După ce se strâng în asociaţii, oficiul nostru are atribuţia de a oferi asistenţă tehnică pentru întocmirea documentaţiei. Aceasta este verificată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) şi se acordă protecţia la nivel naţional, apoi este trimisă la Bruxelles pentru a o primi pe cea europeană. Obţinerea protecţiei durează circa un an şi jumătate sau chiar doi, deoarece există un singur organism pentru toată Europa“, a mai menţionat directorul executiv al ONPTER.
ONPTER realizează campanii de informare în ţară
Lucia Romanescu a mai spus că, în afară de cele cinci produse, mai sunt multe altele pentru care producătorii îşi doresc să facă demersurile pentru obţinerea protecţiei europene de calitate, însă nu sunt convinşi încă să facă acest pas, din dorinţa de a nu împărtăşi reţetele sau tehnologiile de obţinere. Aceasta a adăugat că, în prezent, ONPTER realizează campanii de informare în ţară privind avantajele produselor cu Indicaţie Geografică Protejată.
„A mai apărut interes şi pe zona de lactate, de legume, precum roşiile de Curtici sau varza de Socodor, dar pe sectorul de legume-fructe încă studiem regimul seminţelor, care e mai special, fiind necesar să fie înregistrate. De asemenea, kurtos kalacs cu producători din Covasna şi Harghita este un produs pentru care se doreşte protecţia de calitate şi pentru care, probabil, se va încheia o protecţie transfrontalieră cu Ungaria, care şi-a exprimat dorinţa de a face dosar comun cu România“, a precizat Lucia Romanescu.
Sistemul semnelor de calitate, implementat în 2006
Sistemul semnelor de calitate şi al indicaţiilor de denumire protejată, de origine franceză, a fost implementat la nivel european în anul 2006.
„Ca stat membru al Uniunii Europene, ar trebui să se alinieze şi România la acest nivel, pentru a putea dialoga de la egal la egal pe piaţa acestor produse“, a mai spus directorul executiv al ONPTER.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) a primit, la sfârşitul lunii octombrie, prima cerere pentru obţinerea indicaţiei geografice protejate, care aparţine unui producător de magiun. Directorul general al Oficiului Naţional pentru Produse Tradiţionale şi Ecologice (ONPTE), Lucia Romanescu, declara că solicitarea pentru obţinerea Indicaţiei Geografice Protejate a fost depusă de producătorul de magiun de prune SC SONIMPEX SERV COM SRL.
ONPTE a fost înfiinţat în iulie 2008 şi are atribuţii în asigurarea de asistenţă tehnică pentru întocmirea documentaţiei necesare pentru obţinerea protecţiei europene de calitate.
