18.3 C
Craiova
vineri, 10 mai, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriCriza financiară dezlănţuie economia subterană

Criza financiară dezlănţuie economia subterană

Piaţa neagră din România, Bulgaria, Estonia şi Letonia atinge aproape 40% din PIB-ul real. Economia paralelă va creşte în 14 state bogate din UE.

Pe măsură ce criza afectează tot mai multe state ale Uniunii Europene, ia amploare şi economia subterană, notează EUObserver într-o analiză preluată de Mediafax. Potrivit acesteia, piaţa neagră în România, Bulgaria, Estonia şi Letonia înregistrează cele mai mari cote din Uniunea Europeană, echivalând cu 36-39% din PIB-ul real.
Analiza estimează că economia paralelă va creşte în acest an cu 0,3% – 0,9% în 14 state bogate din Uniunea Europeană (UE), care sunt, de asemenea, membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
În rândul acestora, cele mai mari creşteri, cuprinse între 0,8% şi 0,9%, vor fi înregistrate în Irlanda, Marea Britanie şi Spania. La polul opus se vor situa Belgia, Austria şi Germania.
În fostele state comuniste membre UE, avansul se va cifra la un nivel asemănător sau chiar mai mare, a apreciat Friedrich Schneider, economist la Johannes Kepler University din Austria, precizând că revenirea pieţei negre urmează unei perioade de 15 ani de declin şi intervine în contextul în care economia reală a UE s-ar putea comprima cu 2%.

În Georgia, piaţa neagră echivalează cu 68% din PIB

Dimensiunea economiei subterane diferă în funcţie de regiune. În Europa de Nord şi Scandinavia, economia paralelă echivalează cu 10-18% din PIB-ul oficial. În Portugalia şi Italia, precum şi în unele ţări foste comuniste membre ale UE, cota se ridică la 20-25%.
În cazul României, Bulgariei, Estoniei şi Letoniei, Schneider estimează că economia subterană reprezintă între 36% şi 39% din PIB-ul oficial. Cifrele sunt şi mai mari pentru vecinii Uniunii. În Moldova şi Belarus aproape jumătate din activitatea economică eludează statul. În Ucraina, economia subterană echivalează cu 57% din PIB, iar în Georgia cu 68%.
Analiza se bazează pe factori precum fiscalitatea ridicată, şomajul şi neîncrederea în stat, dar şi pe cererea pentru lichidităţi din sectorul bancar şi evoluţia consumului de electricitate.
„În Belgia, dacă te plimbi în weekend, vei vedea mai multă activitate în domeniul construcţiilor decât în cursul săptămânii“, a afirmat Schneider. El a precizat că majoritatea celor care muncesc la negru au şi locuri de muncă legale.

Dacă este sub 25% din PIB, poate îmbunătăţi calitatea vieţii

Existenţa unei economii paralele de până la 25% poate îmbunătăţi calitatea vieţii pentru oamenii obişnuiţi, consideră economistul austriac.
„Economia subterană tinde să îmbunătăţească starea de bine. Sunt produse bunuri suplimentare şi este generat un venit suplimentar. Nu lucrezi la negru pentru a economisi bani, ci pentru că vrei să-ţi cumperi un nou televizor sau orice altceva“, a spus el.
Piaţa neagră poate fi folositoare şi în alte cazuri. Astfel, guvernul elen a inclus în 2006 economia subterană în calculul PIB oficial pentru a evita o serie de măsuri fiscale disciplinare din partea UE.
Comisia Europeană a respins, la acea dată, acţiunea Greciei. Însă, în ultimii ani, chiar Comisia a apelat la experţi economici precum Schneider pentru a analiza posibilitatea luării în considerare, pentru calcularea PIB-ului oficial, a estimărilor referitoare la economia paralelă.
Contribuţiile la bugetul UE se calculează în funcţie de nivelul PIB-ului fiecărui stat.

Statul, prejudiciat anul trecut cu 30 de miliarde de lei

Estimările publicate de EUObserver survin în urma analizei din luna februarie a Ministerului Finanţelor, potrivit căreia munca la negru a adus prejudicii statului în primele nouă luni din 2008 de peste 29,5 miliarde de lei, reprezentând 50,8% din economia subterană. Astfel, veniturile potenţiale din economie care nu au fost încasate la buget au însumat 58,1 miliarde de lei în primele nouă luni din 2008, reprezentând 11,3% din PIB.
Potrivit NewsIn, cea mai mare pondere în economia subterană este reprezentată de neplata contribuţiilor pentru salarii şi plata salariilor „la plic“ – 29,556 miliarde de lei (circa 5,8% din PIB), urmată de evaziunea fiscală ca urmare a neplăţii TVA – 23,815 miliarde de lei (4,6% din PIB) şi sectorul informal – 4,745 miliarde de lei (0,9% din PIB).

Grecia rezistă datorită unei economii paralele înfloritoare

În ciuda estimărilor oficiale care indică o creştere a Produsului Intern Brut apropiată de zero în 2009, Grecia rezistă crizei mondiale datorită unei economii paralele înfloritoare şi a dezvoltării din anii precedenţi, transmite AFP. În luna ianuarie, guvernul a modificat în scădere estimările referitoare la creşterea economică din acest an, de la 2,7% la 1,1%, în timp ce Comisia Europeană anticipează un avans al PIB de doar 0,3%. „Este adevărat că efectele crizei sunt evidente, iar situaţia este dificilă, dar economia subterană poate juca în continuare rolul unei plute de salvare“, a afirmat Manos Hatzidakis, analist la compania financiară Pigassos.
Banca Mondială estimează că economia subterană echivalează cu 28% din cea fiscalizată. Principalele sectoare ale economiei paralele sunt construcţiile, profesiile liberale, respectiv medicii sau avocaţii, dar şi întreprinderile mici şi mijlocii.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

2 COMENTARII