Chiar dacă este cea mai rapidă modalitate de a obţine o creştere salarială, schimbarea frecventă a locurilor de muncă, sau aşa-numitul job-hopping, vă poate afecta cariera pe termen lung.
Un job-hopper este acea persoană care pleacă repede de la un loc de muncă pentru altul. „O persoană poate fi considerată job-hopper atunci când îşi schimbă serviciul la intervale mai mici de unu-doi ani, indiferent dacă se asociază sau nu cu o schimbare radicală de direcţie (trecerea de la un domeniu la altul)“, notează www.ejobs.ro.
Motivele care duc la un asemenea comportament sunt diferite şi constau atât în cunoaşterea insuficientă a ofertelor diferiţilor angajatori sau evaluarea eronată a anumitor aspecte legate de jobul în sine, cât şi în incompatibilitatea angajatului cu cultura organizaţională. La acestea se adaugă cererea din ce în ce mai crescută de pe piaţa forţei de muncă pentru anumite poziţii (care atrage în timp supraestimarea propriilor abilităţi), precum şi factori psihologici, care ţin de personalitatea angajatului (există persoane care pot fi stabile şi devotate locului de muncă, în timp ce altele îşi schimbă jobul doar din nevoia de diversitate). Alte motive pentru care angajaţii hotărăsc să plece de la un loc de muncă sunt un şef ostil, un salariu prea mic, nişte colegi cu care nu se pot înţelege, problemele personale. Totuşi, potrivit specialiştilor, şi angajatorii au partea lor de vină. „De multe ori, angajatorul este cel care îşi îndepărtează personalul prin: salarii nemotivante, condiţii improprii la locul de muncă, nemedierea relaţiilor tensionate dintre angajaţi, menţinerea pe un job de manager a unei persoane care nu reuşeşte să se înţeleagă cu echipa“, avertizează www.myjob.ro.
Avantajele pe termen scurt
Avantajele pe termen scurt ale job-hopping-ului sunt evidente: obţinerea unui pachet salarial mai bun şi/sau condiţii de muncă superioare într-un timp scurt, posibilitatea acumulării de experienţă în diverse domenii. „În primii ani de carieră, a avea mai multe joburi într-o perioadă scurtă poate fi prolific, angajatorii considerând că ai experienţă şi te poţi descurca tot timpul cu diverse responsabilităţi“, precizează specialiştii în resurse umane de la www.myjob.ro.
„Pe termen lung, job-hopperii au de pierdut“
Pe termen lung însă, practica vă poate dezavantaja atât la retribuţiile salariale, cât şi în carieră (angajatorii încep să nu vă mai ia în considerare ca un potenţial angajat pe motiv de instabilitate, din cauza lipsei fidelităţii sau chiar a incompetenţei). „Pe termen lung, job-hopperii vor fi puşi în situaţia de a nu mai fi luaţi în considerare de angajatori din cauza instabilităţii profesionale. Unul dintre motivele pentru care angajaţii cu o mobilitate ridicată au salarii mai mici este incapacitatea de a rămâne în cadrul unei organizaţii mai mult de cinci ani, de-a lungul carierei“, avertizează wall-street.ro.
De altfel, în unele anunţuri de angajare de pe site-urile de recrutare, angajatorii români postează deja atenţionarea: „NU căutăm un job-hopper! Este o poziţie ideală pentru o persoană ce caută să acumuleze cât mai multă experienţă alături de una dintre cele mai bune echipe din domeniu“ (www.ejobs.ro).
Cum preveniţi job-hoppingul?
Pentru a preveni situaţia în care angajatorii să evite să vă angajeze din cauza unui CV „pestriţ“, specialiştii în resurse umane vă sfătuiesc ca, înainte de a decide să plecaţi de la un loc de muncă, să ştiţi foarte bine ce vă doriţi. „Analizaţi cu atenţie ofertele pe care le puteţi considera atrăgătoare şi raportaţi-le întotdeauna la interesele profesionale şi la planul pe care l-aţi trasat carierei dumneavoastră“, vă sfătuieşte www.ejobs.ro.
