24.6 C
Craiova
duminică, 5 mai, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriFirmele rău-platnice, interzise la afaceri

Firmele rău-platnice, interzise la afaceri

Odată ce o societate a emis un cec fără acoperire, intră în Centrala Incidenţelor de Plăţi (CIP), banca îi interzice să mai emită cecuri, iar firmele partenere nu mai fac afaceri cu aceasta.

 

Mediul local de afaceri îşi cerne uşor, uşor rău-platnicii. Firmele care nu achită la termen facturile sau care nu au disponibil în conturi atunci când ar trebui să fie scadenţa la filele cec emise clienţilor sau la biletele la ordin sunt marginalizate de partenerii de afaceri şi îşi pierd credibilitatea. Cu toate acestea, companiile craiovene care intră în Centrala Incidenţelor de Plăţi (CIP), adică emit cecuri fără să aibă disponibil în conturi, sunt mai puţine decât în alţi ani. Când o societate emite un cec fără acoperire, urmările sunt dezastruoase: banca îi retrage carnetul de cecuri în termen de 15 zile, iar legea îi interzice timp de un an să mai emită file cec. În plus, banca anunţă şi poliţia. „Fiind un instrument cu decontare la vedere, cecul poate fi încasat oricând de client. Important este să nu emiţi cecul fără să ai disponibil în cont. Aici este greşeala pe care o fac unele firme“, spune un bancher craiovean. Urmările nu se opresc aici.

 

Interdicţie bancară

 

Firma în cauză nu mai are voie să emită cecuri la nici o bancă, adică are interdicţie bancară. Partenerii de afaceri au posibilitatea să consulte lista cu persoanele juridice aflate în CIP, prin intermediul unei terţe bănci. „Dacă vrei să colaborezi cu o companie şi constaţi că este în baza de date a CIP, atunci eşti mult mai reticent şi te gândeşti de două ori dacă să perfectezi sau nu afacerea. Cine ar mai face afaceri cu o firmă aflată în Centrală? Dacă este un accident şi a intrat o singură dată în CIP în mai mulţi ani, atunci ar mai putea avea şanse de reabilitare“, susţine managerul de retail al unei unităţi bancare din Craiova. În cazul în care se întâmplă ca o firmă să emită o filă cec fără a avea disponibil în cont, atunci partenerul care ar fi trebuit să încaseze banii merge şi la poliţie, şi la executorul judecătoresc să-şi recupereze prejudiciul. „Banca introduce firma în CIP şi gata. Dar relaţiile comerciale dintre cei doi parteneri au urmări grave. Este caz penal să emiţi cecuri fără acoperire. Te poţi trezi cu dosar penal dacă se face plângere“, susţine reprezentantul altei bănci din Bănie. Bancherii spun că societăţile care activează de mai mulţi ani se feresc să intre în interdicţie bancară, iar cecurile fără acoperire în conturi apar la firmele falimentare sau la cele intrate de curând pe piaţă şi care au probleme financiare.

 

Biletele la ordin, „şmecherii“ frecvente

 

Emit cecuri fără acoperire mai puţine firme decât în alţi ani, de teama repercusiunilor. În schimb, companiile rău-platnice fac abuzuri comerciale cu alt instrument de plată care se intermediază prin bancă: biletul la ordin. „Spre deosebire de cecul emis fără să fie disponibil în conturi, unde se pune interdicţie bancară, la biletele la ordin, cei care nu au disponibil pot să emită în continuare aceste instrumente de decontare. Refuzurile la plata cu bilete la ordin sunt tot mai frecvente“, susţine un reprezentant bancar. Regulile privind aceste instrumente ce pot fi onorate doar la scadenţă sunt frecvent încălcate, pentru că societatea emitentă care nu a avut banii în cont la scadenţă nu păţeşte mare lucru. Firma este introdusă în Fişierul Naţional al Biletelor la Ordin (FNBO), bază de date care poate fi verificată de orice partener de afaceri prin intermediul băncilor. Dacă emitentul biletului la ordin nu a avut bani la scadenţă, el poate avea în continuare decontări cu asemenea instrumente. Din informaţiile de la mai multe bănci craiovene, asemenea firme sunt destul de multe şi nu au bani în conturi la scadenţă. Dacă nu se înţelege cu societatea parteneră să-i dea banii pe cale amiabilă, „păgubitul“ se adresează justiţiei sau executorilor pentru a-şi recupera banii.

Firme prudente

Multe companii din Craiova preferă să verifice bonitatea unei firme înainte de a perfecta o afacere. „Dacă merg la bancă şi văd că firma cu care ar urma să am contracte comerciale este în CIP, cu certitudine nu închei nici un fel de business cu ea. Mediul de afaceri vrea corectitudine, nu-mi permit să lucrez cu o societate care nu-şi onorează obligaţiile de plată“, spunea un om de afaceri din Bănie. De asemenea, băncile se feresc de firmele intrate în CIP. „Agenţii economici au început să înţeleagă riscurile intrării în CIP, iar băncile au înţeles să se protejeze mai bine“, a afirmat un manager de retail.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

1 COMENTARIU