Mai sunt doar patru luni pâna la mult asteptata aderare a României la Uniunea Europeana. Integrarea va aduce insa tarii, pe lânga drepturi, si multe obligatii si responsabilitati. Daca suntem cu adevarat pregatiti pentru aderare, vom vedea dupa 2007. Deocamdata, din punctul de vedere al agriculturii, mai avem de munca.
Suprafata agricola a Doljului se ridica, in acest moment, la aproximativ 580.000 de hectare, iar suprafata arabila, la 480.000 de hectare. „Ca si suprafata agricola, Doljul este al doilea judet din tara, dupa Timis“, a declarat Cornel Popa, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Dolj. Potrivit acestuia, nici la capitolul fertilitate nu stam rau, astfel ca ne putem mândri cu terenuri fertile si foarte fertile.
„Este un judet cu potential agricol foarte mare, potential pe care am putea sa-l valorificam la maximum“, a adaugat Popa. Astfel, atât suprafata mare, cât si fertilitatea ne recomanda ca o zona competitiva pe piata UE, din punct de vedere agricol. Pe lânga potential, oltenii au si specialisti, pregatiti, la rândul lor, pentru aderare.
Doljenii mai fac agricultura cu plugul tras de cai
Agricultorii din Dolj mai au insa nevoie de timp pentru a fi pregatiti 100% pentru aderare. In prezent, cu toate ca statul ofera o serie de subventii producatorilor agricoli, aproximativ 10-14% din suprafata arabila a judetului zace sub buruieni. Aceste suprafete au ramas nelucrate atât din pricina incapacitatii financiare, cât si din pricina conditiilor meteorologice (ploi abundente si de durata, inundatii). „Nu putem spune ca suntem pregatiti in totalitate, mai ales ca in unele zone din judet inca se ara cu plugul tras de cai. Mai avem nevoie de timp si de bani. Nu ne putem transforma peste noapte intr-o agricultura moderna, europeana“, a spus directorul DADR Dolj. De fapt, lipsa dotarilor cu utilaje moderne, performante este unul dintre minusurile principale cu care se confrunta agricultura din Dolj. La aceasta se adauga numarul insuficient de spatii de depozitare pentru legume si fructe si de fabrici de procesare.
Minusurile agriculturii doljene
Tot din categoria minusuri in agricultura din judet face parte si existenta terenului fragmentat. Potrivit specialistilor, fermele mici nu vor putea face fata concurentei cantitative si calitative a producatorilor care lucreaza suprafete comasate de teren. „Ne lipsesc fermele mijlocii (familiale). Acestea au avantajul ca vor contribui la comasarea terenurilor. In plus, e mai usor sa infiintezi o ferma de 50-100 de hectare, decât una de 1.000-2.000 de hectare“, a spus Popa. Potrivit spuselor sale, incepând din 2007, acestor tipuri de ferme li se va acorda o mare importanta. Drept urmare, oltenii ar trebui sa se gândeasca serios si la infiintarea mai multor grupuri de producatori, inca de pe acum (in acest moment, in judet avem doar patru grupuri de producatori, aflate inca in stadiul de atestare), mai ales ca dupa aderare acestea vor putea sa acceseze fonduri europene. „Exemplul cel mai elocvent este subventia de 40 de milioane de lei vechi/ha acordata pentru legume care nu au fost folosite deoarece banii erau destinati doar grupurilor de producatori“, a afirmat Cornel Popa.
„Se observa o transformare a culturilor agricole“
Aderarea României la UE va atrage dupa sine si o serie de investitori straini, care, dupa modelul european, vor munci pamântul comasat. In plus, chiar daca mai avem mult de munca, oltenii sunt deschisi la nou. „Se observa o transformare a culturilor agricole. Astfel, in ultima perioada, se observa, de exemplu, o crestere accentuata a suprafetei cultivate cu rapita din judet. Acest lucru se datoreaza atât importantei acordate acestei culturi (din ea se fabrica biodiesel), cât si facilitatilor acordate de stat“, a adaugat directorul DADR Dolj.
Doljenii sunt insa reticenti atunci când vine vorba sa gireze un imprumut cu bunurile agonisite de-o viata.
