Simplificarea procedurilor de operare pe piata comuna UE a fost luata deja in discutie de parlamentarii europeni. Cu toate ca România ar putea adera la 1 ianuarie 2007, masurile de reducere a birocratiei nu vor avea aplicabilitate decât la sfârsitul lui 2008.
Firmele românesti asteapta cu interes liberalizarea pietei serviciilor pe piata comuna UE, in perspectiva aderarii tarii noastre, la 1 ianuarie 2007. Mediul de afaceri autohton crede ca aceasta masura va stimula atragerea investitiilor straine, dar va da si posibilitatea firmelor românesti sa concureze cu succes pe pietele externe. Trebuie precizat insa ca eliminarea birocratiei in domeniul serviciilor va incepe din 2009, deoarece abia acum parlamentarii europeni au in discutie un proiect de directiva cu reglementarile propuse spre adoptare pe aceasta piata.
Astfel, o prima idee a directivei aflata in dezbatere prevede simplificarea administrativa, adica obliga statele membre UE sa reduca formalitatile necesare pentru accesul la o activitate de servicii.
Cu alte cuvinte, statele de pe piata comuna trebuie sa recunoasca orice document al altui stat membru (certificate, atestare etc.), in asa fel incât firmele din domeniul serviciilor sa nu fie nevoite sa se reautorizeze daca opereaza in afara granitelor tarii de origine. „Masura a fost propusa ca urmare a plângerilor furnizorilor de servicii in ceea ce priveste eliberarea autorizatiilor: criterii neclare, termene prea lungi, puteri discretionare pentru autoritatile locale, numarul mare de documente solicitate, costurile si timpul necesar procedurile administrative“, a precizat Valentin Cristea, vicepresedinte al Consiliului National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii (CLIMM).
Proceduri simplificate
Tot in scopul simplificarii procedurilor de autorizare, statele membre trebuie sa instituie un ghiseu unic de inscriere. Modul de functionare a acestuia este lasat la latitudinea statelor membre, dar se recomanda infiintarea lui ca organism privat. Acest ghiseu trebuie sa fie capabil pâna la 31 decembrie 2008 sa intocmeasca formalitati la distanta, pe cale electronica. Alt principiu inclus in propunerea de reglementare a pietei serviciilor este cel al tarii de origine. Conform acestuia, furnizorii de servicii trebuie supusi numai dispozitiilor nationale ale statului de origine.
Practic, o firma din domeniu este obligata sa respecte doar reglementarile nationale care privesc accesul la activitatea de servicii si exercitarea acesteia. In acest fel, agentul economic nu va mai avea nevoie de aprobari speciale de la statele pe teritoriul carora opereaza, singurele care isi vor asuma responsabilitatea controlului fiind statele de origine.
Alt aspect, foarte important, se refera la relatiile statelor membre cu agentii economici straini care opereaza pe teritoriul lor. Astfel, firmele nu vor mai fi obligate sa-si deschida filiale sau reprezentante in statele pe al caror teritoriu opereaza, fiindca membrii UE nu vor mai avea voie sa oblige furnizorii straini sa se stabileasca pe teritoriul lor sau sa aiba aici o adresa ori un reprezentant. „Daca o firma din Germania va dori sa presteze servicii in România, ea nu va mai trebui sa-si infiinteze filiale la noi in tara, trecând prin toate procedurile birocratice. Actele originale ale firmei vor fi prezentate ghiseului unic, care va lua firma in evidenta ca prestator de servicii pe piata româneasca. La fel va putea proceda si o firma autohtona care intentioneaza sa furnizeze servicii pe teritoriul altor state. Principiul este acela ca statele membre trebuie sa accepte orice document al altui stat membru (certificat, atestare etc.), care probeaza respectul unei cerinte de catre un furnizor sau destinatar de servicii“, a mai precizat Valentin Cristea.
Birocratie exista peste tot
Vicepresedintele CLIMM sustine ca din liberalizarea pietei serviciilor românii vor avea numai de câstigat, deoarece investitorii straini vor apela la forta de lucru autohtona, mult mai ieftina, decât sa detaseze in România angajati din tara de origine a firmei. Si in ce priveste forta de munca, se prevad unele reglementari speciale. Astfel, in situatia in care un prestator de servicii detaseaza un lucrator pe teritoriul altui stat membru UE, tara de origine se ocupa cu verificarea conditiilor de angajare si de acordarea autorizatiilor de rigoare, fara sa fie nevoie ca prestatorul sa obtina suplimentar atestate sau autorizari de la statul pe teritoriul caruia opereaza. La rândul sau, Gheorghe Celea, directorul Oficiului Registrului Comertului (ORC) Dolj, sustine ca birocratia da intr-adevar batai de cap firmelor, dar ca acelasi lucru se intâmpla oriunde in Europa. „Pentru deschiderea unei reprezentante straine in România, este nevoie de aprobari de la Ministerul de Externe si de la Ministerul Economiei si Comertului. Pentru sucursale, firmele se adreseaza direct la Registrul Comertului. Regimul de autorizare este acelasi ca pentru orice firma româneasca. Eu nu cred ca birocratia de la noi este excesiva. Sunt state membre UE in care este la fel, daca nu mai mare“, a spus Celea.
