Marian-Jean Marinescu este în Parlamentul European din anul 2005

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, vicepreşedinte al Partidului Popular European (Creştin Democrat), ne-a acordat un interviu, în exclusivitate pentru GdS, în biroul său din clădirea Parlamentului European, de la Bruxelles. El a vorbit despre necesitatea atragerii fondurilor europene în România, atât pentru proiectele mari de infrastructură rutieră, cât şi pentru construirea spitalelor regionale. Marian-Jean Marinescu a menţionat că nici până acum nu s-a depus la Bruxelles proiectul pentru finanţarea drumului expres Craiova – Piteşti. Europarlamentarul a prezentat şi paşii pe care ar trebui să îi urmeze autorităţile române pentru a obţine în acest exerciţiu bugetar banii europeni necesari pentru construirea celor trei spitale, concomitent cu schimbarea beneficiarului proiectelor cu fonduri europene din minister în consiliile judeţene din cele trei judeţe în care ar urma să se construiască spitalele, respectiv: Dolj, Cluj şi Iaşi.

Gazeta de Sud: Domnule Marian-Jean Marinescu, spuneţi-ne dacă până la această dată s-au depus proiectele de infrastructură din partea României, pentru a se obţine finanţări din fonduri europene, în special pentru drumul expres Craiova-Piteşti?
Marian-Jean Marinescu: Nu s-a depus până acum nicio cerere de finanţare. Îmi place că doamna Dăncilă cere ajutoruul cetăţenilor… I-am trimis şi eu o sugestie: să utilizeze banii europeni!

GdS: Poate să îi utilizeze? Nu este târziu acum?
M.J.M.: Bineînţeles că poate să îi utilizeze!

GdS: De ce credeţi că nu depun autorităţile proiectele pentru obţinerea banilor europeni?
M.J.M.: Nu există foarte multe motive, după părerea mea, dacă nu cumva există alte motive pe care nu le ştim noi. Nu depun proiectele ori din neştiinţă, ori din prostie, ori din rea-voinţă, adică nu vor să utilizeze banii europeni. Alt motiv nu cred că există.

GdS: Din moment ce există aceste surse de finanţare europene, este normal să fie demarate aceste lucrări de infrastructură cu bani de la statul român?
M.J.M.: „Nu. Nu este normal. Şi vreau să vă spun, că poate le explicaţi oamenilor încă o dată. Acele reguli stufoase, birocratice nu sunt de la Uniunea Europeană. Sunt de la guvern. Sunt de la Autoritatea de Management a fiecărui program. Ei s-au acoperit cu tot felul de cereri de au speriat toată lumea sau, mă rog, nu chiar pe toată lumea, că unii depun proiecte. Uitaţi-vă la Oradea, Cluj, Arad, Braşov, Sibiu. Oameni care au utilizat mulţi bani europeni. Uitaţi-vă la Măgurele.

GdS: Ce puteţi face dumneavoastră, ca europarlamentar, în acest sens?
M.J.M.: Ştiţi, eu am o întrebare. Că tot mă întreabă unii pe Facebook ce am făcut eu pentru Craiova. Am şi eu o întrebare: ce trebuia să fac şi nu am făcut? Păi ce puteam să fac eu ca europarlamentar? Am pus, de exemplu, Craiova – Lugoj pe hartă. Am pus, de fapt, Bucureşti – Craiova – Lugoj (autostradă – n.r.) pe harta Uniunii, ca să poată fi finanţat cu bani europeni, dar Bucureşti – Craiova, nu pe la Piteşti. Deci pe mine mă interesează Craiova – Lugoj, în principal. Pentru că de acolo pot să vină investitorii.

GdS: Dacă nu pe la Piteşti, pe unde să treacă această autostradă?
M.J.M.: Pe jos, prin sud. Costul autostrăzii Craiova – Bucureşti, prin partea de sud, în Masterplanul României este acelaşi ca şi costul Craiova – Piteşti. Puteţi să vă uitaţi în Masterplan.

GdS: Ce înseamnă că aţi pus pe harta Uniunii aceste proiecte de infrastructură?
M.J.M.: În sensul că le-am pus pe reţelele europene. Inclusiv Iaşi – Târgu Mureş – Cluj – Sebeş. Tot eu le-am pus pe reţeaua principală europeană de transport, astfel încât să poată să fie finanţate aceste sectoare, din bani europeni, cu prioritate.

GdS: De aici încolo ce trebuie să facă autorităţile de la Bucureşti?
M.J.M.: Trebuie să facă proiecte şi să le depună. Şi acum, pe viitorul SEF, adică Facilitatea de Conectare a Europei pe politica de transport european. Am introdus şi Craiova – Calafat, pentru calea ferată, ca prioritate pe Cross Border. Calea ferată modernă care să facă legătura cu podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin, precum şi pentru cei din sudul judeţului Dolj, pentru că este o legătură transfrontalieră. Şi alte rute le-am introdus pe hartă. Timişoara – Oraviţa, Bucureşti – Giurgiu. Acestea sunt puse pe hartă. Deci eu am făcut ce puteam eu să fac. De aici înainte… Din 2011 avem guvern PSD. Guvernele ar fi trebuit să facă autostrăzi sau să modernizeze calea ferată existentă. Guvernul trebuia să depună proiecte.

GdS: Spuneţi-ne despre cele trei spitale regionale, dacă avem vreo şansă să atragem banii europeni?
M.J.M.: Cu acest guvern, nu avem nicio şansă! Pentru că nu vor. După cum aţi văzut, au ajuns să fie în contradicţie şi cu Corina Creţu. Bine, şi pentru că nu a mai găsit loc pe listă, a început acum să spună adevărul, de fapt. Pentru că putea să spună adevărul de mult, de când o întrebam eu ce e cu spitalele regionale. Şi este vorba de întrebări scrise, adresate de ani. Şi spunea că „sunt în lucru“. În momentul acesta, ea spune adevărul. Şi spune, „Da, pot să măresc cofinanţarea de la 50% la 85%“, iar doamna ministru Plumb spune că o să avem mai mare finanţarea în exerciţiul financiar viitor. O anunţ că propunerea Comisiei Europene este pentru o finanţare 70%, în exerciţiul financiar viitor. Acum trebuie să se roage de Parlamentul European să se bată pentru a obţine 85%, dar vă spun că aceasta este propunerea Comisiei şi propunerea Consiliului – 70%. Bun. Doamna Creţu anunţă că se pot lua bani de la alte axe, ca să se aducă aici, doamna Plumb (ministrul fondurilor europene – n.r.) spune că nu se pot lua. După mine, este o poveste plină de minciuni şi de rea-voinţă.

GdS: Dar s-ar putea transfera aceste spitale regionale la consiliile judeţene, aşa cum a solicitat Clujul, şi să aplice consiliile judeţene pentru aceşti bani europeni necesari construirii celor trei spitale regionale?
M.J.M.: Vreau să vă spun un lucru. Ideea să se treacă de la Minister la consiliile judeţene este a mea. Eu i-am spus-o lui Tişă. Şi o ştie şi domnul Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean de la Dolj, dinaintea lui Tişă.

GdS: Cum se pot face transferurile?
M.J.M.: Simplu. Se modifică Programul Operaţional Regional. Foarte simplu. Trebuie să facă lucrul acesta guvernul, iar Comisia a spus că este de acord să aprobe modificarea.

GdS: Comisia este de acord, dar guvernul ar avea timp să facă toate aceste schimbări în actualul exerciţiu bugetar 2014-2020, chiar dacă s-a anunţat un N+3, adică se prelungeşte aplicarea cu încă trei ani?
M.J.M.: „Da. Au timp. Pentru că se aplică până în 2024 actualul exerciţiu bugetar. Ne mişcăm ca nişte oameni normali. Nu ca nişte oameni care nu vor şi care nu au niciun fel de grijă faţă de ceilalţi oameni. Pentru că, la Craiova, după părerea mea, neconstruirea spitalului regional de urgenţă este o crimă, având în vedere situaţia infrastructurii de sănătate din Oltenia! Şi ei sunt părtaşi la această crimă! Ei fiind toţi aceşti miniştri.

GdS: La cine vă referiţi când spuneţi că sunt părtaşi la crimă?
M.J.M.: „La miniştri mă refer. La cei de la Sănătate, Dezvoltare, Finanţe, la prim-ministru mă refer. La toţi cei care ar putea să rezolve situaţia spitalelor regionale şi puteau să o rezolve de foarte multă vreme.

GdS: Ce soluţie vedeţi?
M.J.M.: Foarte simplu. Lucrurile acestea le spun de multă vreme. Deci, trebuie să existe o cerere de la Guvernul României către Comisia Europeană să mărească cofinanţarea la 85%, să trasfere banii din alte axe de finanţare, pentru că nu există o absorbţie extraordinară pe alte axe. Deci există bani la această axă. Să solicite schimbarea beneficiarului din Ministerul Sănătăţii, la consiliile judeţene şi să treacă la construirea spitalelor regionale de urgenţă, aşa cum au fost ele proiectate iniţial: de urgenţă. Este o nuanţă, pentru că acum s-au mărit, s-au făcut spitale complete, dar noi avem nevoie, în primul rând, de un spital de urgenţă şi atunci costurile ar fi mai mici.

GdS: Dar la Craiova se pretează locaţia aceea aleasă în afara oraşului pentru un spital de urgenţă? Ar ajunge ambulanţele rapid acolo?
M.J.M.: Se pretează. Fără niciun fel de problemă. Nu trebuie să fie în mijlocul oraşului. Câteodată, traficul din mijlocul oraşului este mai complicat pentru o salvare decât traficul din afara oraşului.

Ramona OLARU
Lucrează din 2001 în mass-media şi consideră că cel mai important lucru în această meserie este corectitudinea. Jurnalist specializat pe domeniul economico-financiar, își călăuzește pașii după motto-ul „În afaceri, ca și în viață, trebuie să fii fair-play. Doar în acest fel câștigi cu adevărat!”