17.8 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateInterviuDacian Cioloș, despre absorbția fondurilor UE: Am desțelenit buruienișul lăsat de cei care acum strigă de pe margine

Dacian Cioloș, despre absorbția fondurilor UE: Am desțelenit buruienișul lăsat de cei care acum strigă de pe margine

Europarlamentarul Dacian Ciolos este invitat la Adevarul Live, in studioul Tv al Holdingului Adevarul din Bucuresti, 26 Septembrie 2013. (Sever Gheorghe)
Europarlamentarul Dacian Ciolos este invitat la Adevarul Live, in studioul Tv al Holdingului Adevarul din Bucuresti, 26 Septembrie 2013. (Sever Gheorghe)

Premierul Dacian Cioloș (foto) a lansat un atac dur la adresa guvernului Ponta în legătură cu absorbția fondurilor UE. „Absorbția efectivă pentru 2014 – 2020 a început în mai 2016, la aproape doi ani și jumătate de la începerea exercițiului bugetar, după ce am desțelenit buruienișul lăsat de cei care acum strigă de pe margine“, a declarat Cioloș pentru HotNews.ro. „Când am preluat guvernarea, am constatat foarte repede că, pentru pregătirea programelor pentru 2014-2020, nu se făcuse mai nimic… Acesta este încă un motiv pentru care o discuție despre absorbție azi este deplasată, mai ales când criticile vin de la reprezentanți ai fostului guvern“, a mai spus Dacian Cioloș. Premierul a spus, într-un interviu, via e-mail, pentru HotNews.ro, că majorările salariale pe care le-a promovat „fac parte dintr-un proiect mai amplu de reformă“.
Rep: Creșterea economică naște temerea că economia avansează pe baza consumului, în detrimentul investițiilor. Și noi la HotNews ne-am exprimat temerile că majorările succesive de salarii pe care le-ați acceptat fără rezerve sau chiar le-ați propus vor duce la o situație similară cu cea din 2008-2009. Cum răspundeți acestor temeri?
Dacian Cioloș: Sunt cel puțin două aspecte în întrebarea dumneavoastră.
Creșterea economică este, în general, motiv de optimism. Aș sugera mai degrabă un optimism moderat și responsabil. E bine că avem creștere economică. Important este să ne asigurăm că va fi și durabilă. Aceasta este prioritatea mea.
Spuneați de creșteri salariale. Da, pe unele a trebuit să le acceptăm așa cum au fost votate de parlament. Pe altele, acolo unde am avut temei, le-am contestat la Curtea Constituțională. Pensiile speciale sunt doar un exemplu. Pe de altă parte, modificările salariale propuse de guvern au ca obiectiv corectarea unor diferențe salariale nejustificate la anumite categorii de bugetari, și nu creșterea procentuală a acestora. Rectificarea bugetară adoptată săptămâna trecută, deciziile pe care le-am luat, inclusiv în ceea ce privește corectarea acestor diferențe de salarizare, merg în această direcție.
Cred că este greșit să punem semn de egalitate între perioada 2008-2009 și creșterea economică de acum. Singurul element comun este că vorbim de o creștere economică de 6% din PIB, bazată, probabil, mai mult pe consum decât pe investiții. Sunt însă multe alte diferențe, zic eu, semnificative. Azi, România se află într-o situație macroeconomică mult mai solidă. Avem fonduri de rezervă acumulate în conturile din trezoreria statului estimate să acopere necesarul de finanțare pentru cinci luni, un nivel suficient din perspectiva celor mai bune practici pe plan internațional. În acest context, da, acest guvern a inițiat și el creșteri salariale. Pe altele le-a acceptat, recunosc, cu rezerve. Dar nu vorbim de același lucru ca în 2008 pentru că aceste creșteri salariale fac parte dintr-un proiect mai amplu de reformă. Sănătatea, educația sunt priorități ale mandatului meu. Creșterile salariale fac parte dintr-un pachet de măsuri pentru demararea unor reforme de sistem care nu se limitează la reechilibrările salariale și corectarea unor diferențe salariale nejustificate între salariați din aceeași categorie.
Rep: Deci economia avansează mai mult pe baza consumului, nu a investițiilor?
D.C.: E drept că aceste creșteri salariale decise anul trecut și în acest an, precum și măsurile de relaxare fiscală, au crescut pe termen scurt lichiditățile care se duc, în mare parte, în consum.
Orientarea aceasta dinspre consum spre investiții nu se poate face în câteva luni sau într-un an. Economia e ca o navă mare care are nevoie de mult timp, de mult spațiu, ca să cârmească într-o altă direcție. Și ca să-i schimbi cursul ai nevoie nu numai de voință, ci de mecanisme funcționale. Aici am început să lucrăm noi, la crearea și la recuperarea acestor mecanisme.
În ultimele luni am luat o serie de măsuri pentru a crea un mediu de investiții favorabil în România. Am creat un mediu de achiziții publice mai bine controlat, am crescut transparența cheltuirii banilor publici la toate nivelurile administrației, astfel încât oricine să poată identifica de unde vine risipa banilor publici. Am recalibrat strategia anticorupție, care, aplicată, sunt sigur că va aduce mai multă credibilitate și încredere din partea celor care doresc să investească în România.
Totul este un pachet. Nu doar prin măsuri bugetare se stimulează dinamica economică. Un impact mult mai important asupra investițiilor îl au cadrul legislativ, lupta împotriva birocrației și corupției. Aici am început să lucrăm și avem deja primele rezultate. Dar, iarăși, sunt procese de durată. Contează dacă viitorul guvern va menține această direcție sau nu.
Rep: Care sunt investițiile semnificative făcute din bani publici de care vorbea ministrul Anca Dragu, dat fiind că pe infrastructura mare de transport, de exemplu, nu vedem mare lucru?
D.C.: În noiembrie anul trecut, marile proiecte de investiții erau blocate, inclusiv pe infrastructura mare de transport. Aceasta este realitatea de la care a trebuit să începem. Am deblocat situația avizelor, a exproprierilor pentru autostrăzi și alte proiecte de infrastructură. În acest moment există mari șantiere unde se lucrează intens, dar e drept că încă sunt mari restanțe în acest domeniu și nu de ieri de azi. CNADNR, în structura actuală, este un colos cu picioare de lut și fără o restructurare a mecanismelor de investiții nu va performa. De aceea, această instituție va fi reformată. Vorbind despre alte proiecte de investiții, este în fază avansată de pregătire un dispozitiv de finanțare pentru infrastructură spitalicească.
Rep: Atât liderii PSD, cât și Traian Băsescu vă acuză că absorbția fondurilor UE este zero. Cât este?
D.C.: Dacă vorbim de absorbția pentru perioada 2014-2020, din câte știu, este ceva sub media media europeană, care e la nivelul de 1,5%. De ce nu e mai mult nici la nivel european? E foarte simplu.
În primul rând, – și lucrurile sunt cunoscute foarte bine, inclusiv de liderii politici pe care i-ați menționat, absorbția fondurilor europene nu este liniară. În primii ani ai exercițiului bugetar, în cazul nostru 2014-2020, absorbția este mică – se fac acreditările instituțiilor, se lansează programele, ghidurile, licitațiile și apoi demarează proiectele. Absorbția propriu-zisă a fondurilor începe să crească semnificativ în a doua jumătate a perioadei financiare.
Mai mult, când am preluat guvernarea, am constatat foarte repede că, pentru pregătirea programelor pentru 2014-2020, nu se făcuse mai nimic pentru ca absorbția să poată începe anul acesta. Acesta este încă un motiv pentru care o discuție despre absorbție azi este deplasată, mai ales când criticile vin de la reprezentanți ai fostului guvern. În timp ce alte state efectuau acreditările necesare pentru Autoritățile de Management, România bătea pasul pe loc.
Din punctul meu de vedere, pregătirile ar fi trebuit să înceapă cel mai târziu în 2013. Nu s-a întâmplat așa. Ele au început, în cea mai mare parte, odată cu venirea noastră, la sfârșitul lui 2015.
Absorbția efectivă pentru 2014 – 2020 a început în mai 2016, la aproape doi ani și jumătate de la începerea exercițiului bugetar, după ce am desțelenit buruienișul lăsat de cei care acum strigă de pe margine. Între timp, am lansat ghiduri și proiecte pentru 13 miliarde de euro, dintre care unele pentru autostrăzi, termoficare sau reducerea abandonului școlar. În paralel, se lucrează la pachetul de acreditare. Cel mai probabil, odată ce Autoritățile de Management vor fi acreditate, în anul 2017 România va beneficia de rambursări în valoare de aproape 4 miliarde de euro.
Rep: Una dintre mizele oricărui guvern e atragerea de investiții private semnificative, fie ele străine sau autohtone. Nu știm să existe mari investiții în ultima perioadă, ne puteți spune dacă există măcar perspective, mai ales că de șase luni vicepremierul Borc a anunțat discuții cu un al treilea producător auto?
D.C.: Rezultatele discuțiilor cu un producător auto le vom anunța atunci când va fi ceva de anunțat, sper eu, curând. Altcumva, sunt conștient că așteptările populației în acest moment sunt foarte mari, iar timpul pe care îl avem la dispoziție este extrem de scurt. Investițiile necesită și ele timp pentru pregătire și materializare. Deși un an nu e suficient, strategia noastră este pragmatică, cu o abordare integrată.
Pentru a stimula inves-tițiile și a debloca unele proiecte la care nu se lucra de ceva vreme, în infrastructura de transport mai ales, dar și în construcții, am luat măsuri de simplificare a procesului de avizare și pregătim alt pachet de simplificare și debirocratizare pentru construcțiile imobiliare. Am mărit ajutorul de stat pentru investiții realizate de firmele mari de la 100 la 145 de milioane de euro.
Lucrăm la pregătirea unor scheme noi de ajutor de stat destinate exclusiv întreprinderilor mici și mijlocii pentru a le ajuta la îmbunătățirea capacității de producție către piața internă și export. În paralel, am modificat cadrul legislativ pentru încurajarea producției și serviciilor prin două reforme de substanță cerute de sectorul privat: legislația formării profesionale sau a educației duale și înlesnirile fiscale acordate pentru angajații din cercetare-dezvoltare. Prima permite industriei productive să își reducă costurile și să își mărească eficiența angajând de pe treptele școlilor duale personal calificat bine pregătit. Aceste școli profesionale vor putea beneficia inclusiv de implicarea directă în procesul de formare a unităților de producție care vor fi viitorii angajatori. A doua reformă permite angajaților din domeniul cercetării aplicate să beneficieze de o scutire a impozitului pe salariu, ceea ce aduce competitivitate suplimentară pentru economia românească în atragerea de investiții și în reținerea în țară a personalului calificat.
Unele roade se văd deja – încrederea investitorilor a crescut, avem investiții străine directe mai mari cu peste 20% față de anul trecut. Avem mai multe locuri de muncă, iar exporturile și-au continuat ascensiunea. Investițiile în infrastructură rutieră au crescut cu peste 20%. Revenind la prima dumneavoastră întrebare, aceste cifre arată că, deși creșterea consumului a fost mai vizibilă și chiar accelerată în ultima perioadă, urmărim o echilibrare economică prin investiții și prin stimularea exportului. Și sper ca această orientare să fie continuată și de cei care vor veni după noi, după alegerile din decembrie.
Cristian Pantazi – HotNews.ro

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS