În Europa se intensifică pregătirea unui plan menit să îi asigure utilizarea structurilor militare existente ale NATO pentru apărarea proprie în cazul în care SUA ar părăsi alianța, scrie The Wall Street Journal, citând oficiali implicați în acest demers.
Analiza acestor posibilități a început încă de anul trecut, dar acum procesul a primit un nou impuls datorită sprijinului Germaniei. Timp de zeci de ani, Germania s-a opus apelurilor Franței de a consolida suveranitatea Europei în domeniul apărării. Însă, sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, situația s-a schimbat, spun persoanele familiarizate cu poziția sa, din cauza temerilor privind fiabilitatea SUA ca aliat – și nu doar sub Donald Trump, ci și în viitor.
Mai mulți europeni în conducerea operațională a alianței
Funcționarii care lucrează la acest plan, denumit uneori „NATO european”, doresc să includă mai mulți europeni în conducerea operațională a alianței și să completeze resursele militare ale SUA cu forțe proprii. Până acum, rolul principal în structurile militare ale NATO a fost jucat de americani. Noua abordare nu prevede o rivalitate cu organizația actuală. În cadrul întâlnirilor informale se discută modalități de a menține descurajarea față de Rusia, continuitatea activității și protecția nucleară fiabilă, chiar dacă Trump, așa cum a amenințat, își va retrage trupele din Europa sau va refuza să vină în ajutorul acesteia în cazul unui atac.
Europenizarea alianței a început să fie luată în considerare
Europenizarea alianței a început să fie luată în considerare în mod activ după ce Trump a amenințat că va lua Groenlanda de la Danemarca. Iar acum această chestiune a căpătat o actualitate deosebită pe fondul confruntării provocate de refuzul Europei de a susține războiul american din Iran. Secretarul de stat Marco Rubio a promis că, din această cauză, va revizui relațiile cu NATO – și asta în ciuda faptului că, după întoarcerea la Casa Albă, Trump însuși a început să insiste asupra limitării activității alianței și asupra revenirii la obiectivul său inițial – asigurarea securității în regiunea atlantică. În timpul războiului cu Iranul, Trump a criticat public de mai multe ori Europa și liderii săi.
După întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, de săptămâna trecută, el a criticat alianța și a adus în discuție Groenlanda: „NATO nu a fost alături de noi când am avut nevoie de ea și nu va fi nici dacă vom avea din nou nevoie de ea. Amintiți-vă de Groenlanda, această bucată mare de gheață prost administrată!!!” Europenii vor conduce acum alianța într-o măsură mai mare, a remarcat recent Rutte.
Diferența este că, dacă până de curând tocmai Trump le cerea mai multă autonomie, acum ei acționează din proprie inițiativă din cauza ostilității sale crescânde, și nu sub presiunea Washingtonului, scrie WSJ. Până de curând, în Germania și în alte țări europene se temea că încercarea de a prelua conducerea Europei în cadrul NATO ar putea oferi SUA un pretext pentru a-și reduce prezența în Bătrânul Continent. Dar la sfârșitul anului trecut, Merz a început să-și revizuiască acest punct de vedere, ajungând la concluzia că Trump este gata să abandoneze Ucraina, au declarat pentru ziar persoane familiarizate cu poziția sa.
Lui Merz nu îi place faptul că Trump a inversat rolurile victimei și agresorului în conflictul ruso-ucrainean
Potrivit acestora, lui Merz nu îi place faptul că Trump a inversat rolurile victimei și agresorului în conflictul ruso-ucrainean în declarațiile sale și că actuala administrație nu are valori clare care să-i definească politica în cadrul NATO. Schimbarea de poziție a Germaniei a contribuit la obținerea unui consens mai larg în rândul altor țări, printre care Marea Britanie, Franța, Polonia, statele din Europa de Nord și Canada, care privesc acum procesul de europenizare a NATO ca pe formarea unei „coaliții a celor care doresc” în cadrul alianței.
„Luăm măsuri de precauție, purtăm negocieri informale cu un grup de aliați care împărtășesc aceeași viziune și vom umple golurile din NATO, dacă va fi necesar”, a declarat ambasadoarea Suediei în Germania, Veronica Wand-Danielsson.
Abia după schimbarea poziției Berlinului, participanții la planificare au trecut la rezolvarea problemelor militare practice, cum ar fi: cine, dacă nu americanii, va gestiona sistemele de apărare antiaeriană și antirachetă ale NATO, coridoarele pentru transportul de întăriri în Polonia și țările baltice, rutele de aprovizionare și exercițiile regionale de amploare.
În 2018, Trump amenințase deja că va retrage SUA din NATO
O altă chestiune extrem de importantă este înlocuirea scutului nuclear american cu unul european. Merz a început să discute acest subiect cu președintele Franței, Emmanuel Macron.
În 2018, Trump amenințase deja că va retrage SUA din NATO, iar acum o face din nou, a declarat pentru postul de televiziune TV2 fostul secretar general al Alianței și actualul ministru de finanțe al Norvegiei, Jens Stoltenberg: Nimeni nu poate spune cu certitudine cât de probabil este acest lucru. Dar trebuie să luăm în serios astfel de declarații ale președintelui american… Nu este o lege a naturii ca NATO să existe veșnic.
Nu este predeterminat ca NATO să mai existe în următorii zece ani. Țările europene vor trebui să se înarmeze mai bine și să-și asume o responsabilitate mai mare dacă vor să păstreze SUA ca aliat, a spus Stoltenberg. Și va trebui să le arătăm americanilor că alianța este avantajoasă și pentru ei, a adăugat el: „În NATO au ceea ce Rusia și China nu au – peste 30 de prieteni și aliați”.
Citește şi: (VIDEO) Operațiunea Speed Marathon, organizată de Poliția Rutieră pe străzile din Dolj
