13.4 C
Craiova
luni, 29 aprilie, 2024
Știri de ultima orăActualitateMuntenegru se împrumută de la europeni ca să-și plătească datoriile către China

Muntenegru se împrumută de la europeni ca să-și plătească datoriile către China

Instituțiile financiare din Uniunea Europeană sunt pregătite să ajute Muntenegru cu datoria sa de un miliard de dolari către China, datorie acumulată printr-un proiect controversat de autostradă.

Milojko Spajic, Ministrul Finanțelor din Muntenegru, a declarat că acest credit cu dobândă redusă va ajuta guvernul să economisească și să cheltuiască mai puțin pe dobânzile către China. Acesta le-a spus parlamentarilor, pe 17 iunie, că nu poate menționa încă de la care instituție se vor împrumuta, din cauza unui acord de confidențialitate.

O sursă de la Bruxelles a declarat pentru Europa Liberă că acest acord pentru credit este aproape finalizat și va fi co-semnat de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Acest acord de refinanțare ar putea încheia nesiguranța din Muntenegru pe fondul datoriilor externe.

Autostrada, care este încă incompletă în ciuda întârzierilor continue, nu a justificat încă împrumutul gigantic de la chinezi. Umbra Chinei în Balcani se mărește de câțiva ani, prin investițiile făcute în regiune. Dependența financiară de Beijing începe să complice expansiunea estică a Uniunii Europene.

Stefan Vladisavljev, analist la Fondul Belgrad pentru Excelența Politică, a declarat la Europa Liberă că refinanțarea datoriei Muntenegrului va combate influența Chinei în Balcani.

„Muntenegru este mult mai important pentru UE decât pentru Beijing”, a punctat Vladisavljev. „Acest credit este un pas de bun simț pentru Bruxelles”.

Analistul a menționat că UE „a ratat o oportunitate” pentru că s-a oferit să ajute doar atât de târziu, după ce oficialii de pa Podgorița le-au cerut ajutorul de repetate ori.

Răspunsul ar trebui să fie mai decisiv”, spune Vladisavljev. „Cu toate acestea, e bine că UE caută un mecanism de asistență pentru Muntenegru. Acest lucru ar trebui să ajute imaginea Bruxelles-ului în Balcani”.

Autostrada și datoria

Muntenegru a împrumutat un miliard de dolari din China în 2014, pentru a-și finanța prima porțiune dintr-o nouă autostradă lungă de 163 de km către Serbia. Proiectul are trei secțiuni, iar împrumutul chinez acoperă primii 41 de km.

Prima secțiune a autostrăzii trebuia să fie gata în 2019 – întârzierile și pandemia au împins data la 30 noiembrie 2021.

O porțiune din autostrada care va lega orașul Bar de pe coasta adriatică, de Serbia.
O porțiune din autostrada care va lega orașul Bar de pe coasta adriatică, de Serbia.

Proiectul a picat mai multe studii de fezabilitate, dar a primit aprobarea premierului de atunci, Milo Djukanovic, care a decis să se împrumute de la Beijing. Djukanovic este acum Președintele Muntenegrului. Guvernul actual este format din partide de opoziție care s-au opus proiectului de la început și caută de câțiva ani o soluție pentru finanțare.

Premierul adjunct, Dritan Abazovic, a început să vorbească public despre datoriile țării în martie, când le-a spus parlamentarilor că Uniunea Europeană ar trebui să ajute financiar Muntenegru pentru a evita datoriile către China.

Cu toate acestea, UE a refuzat să se implice. Reuters a relatat pe 11 iunie că UE va folosi o combinație de fonduri de la Banca Germană de Credit pentru Reconstrucție, Agenția de Dezvoltare Franceză, și Banca de Investiții CDP din Italia pentru a ajuta guvernul muntenegrean.

Dritan Abazovic cu Josep Borrell, reprezentantul pentru afaceri externe al UE.
Dritan Abazovic cu Josep Borrell, reprezentantul pentru afaceri externe al UE.

Guvernul din Muntenegru, o coaliție fragilă care abia controlează o majoritate din Parlament, se confruntă în paralel cu multe alte probleme economice și politice. Economia națională este dependentă de turism și a scăzut cu 15,2% în 2020, din cauza pandemiei. Previziunile curente arată că economia muntenegreană ar putea crește cu 9% în acest an.

Un sfert din datoriile externe ale Muntenegrului, 103% din PIB, sunt către China. Guvernul de la Beijing a aprobat amânarea primei tranșe de refinanțare a împrumutului, din iulie 2021 la sfârșitul anului viitor.

Între China și UE

Potrivit experților, prezența UE în Balcani depinde de soluția pe care o vor oferi pentru împrumutul Muntenegrului. Această ofertă va arăta cât de dispuși sunt liderii europeni să combată influența crescândă a Chinei în periferia europeană.

„Fără nicio îndoială, China este factorul care influențează deciziile Uniunii Europene”, a declarat pentru Europa Liberă Vuk Vuksanovic, cercetător la Centrul pentru Politică de Securitate din Belgrad. „Muntenegru poate fi un câștig regional ușor, dar major pentru China. Dauna asupra intereselor UE din zonă va fi ireparabilă dacă nu vor acționa decisiv”.

Muntenegru s-a despărțit de Serbia în 2006 și a devenit independentă în 2007. Țara folosește moneda euro, s-a alăturat NATO în 2017, și încearcă să adere la UE.

Construcțiile la autostrada din Muntenegru.
Construcțiile la autostrada din Muntenegru.

Precum alte țări din regiune, Muntenegru are legături puternice cu Rusia și privește din ce în ce mai mult spre China.

Guvernul de la Beijing investește masiv de un deceniu în infrastructura din alte țări, printr-un proiect început în 2013, numit Belt and Road Initiative.

Vuksanovic spune că de susținerea Bruxelles-ului depinde credibilitatea UE în regiune. „Ar putea acorda un răgaz guvernului muntenegrean și un pic mai mult spațiu de manevră în modul în care își gestionează datoriile”, a menționat analistul.

Dar China nu va pierde în această situație. Să nu uităm că aceste manevre se întâmplă ca Beijingul să își primească înapoi banii.

Într-un interviu acordat Europei Libere de către analistul politic Francis Fukuyama, acesta spune că China atrage datornici precum Muntenegru pentru că este „dispusă să finanțeze proiecte care sunt respinse de bănci din vest pentru că nu au sens din punct de vedere economic”, explică Fukuyama. „China nu e motivată doar economic, are obiective strategice de politică externă când se angajează la un astfel de proiect.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS