Şoselele din munţii Orăştiei, Parâng, Retezat, Vâlcan, Poiana Ruscă se numără printre cele mai spectaculoase drumuri montane din România, scrie Adevărul.
Unele dintre cele mai spectaculoase şosele montane din România se află în judeţul Hunedoara.
Drumurile turistice ale Hunedoarei traversează întinderi uriaşe de pădure, urcă până în mijlocul unor peisaje alpine feerice, se strecoară printre versanţi prăpăstioşi, pe văile râurilor învolburate sau duc spre destinaţii istorice, izolate în munţi. Iată câteva dintre cele mai atractive:
1 Şoseaua care urcă în Masivul Parâng
Patru kilometri de şosea de munte se află în construcţie în Masivul Parâng şi vor fi finalizaţi în 2020. Drumul Judeţean 709 F, asfaltat parţial, porneşte din vecinătatea cabanei Rusu, de la poalele staţiunii montane, şi urcă abrupt pe versant, până în zona cabanelor şi a staţilor de telescaun de pe creastă. De aici, traseul continuă pe un drum forestier, care urcă spre zona cea mai înaltă a staţiunii. Pe traseul lui sunt ampasate două tunele, în locurile în care şoseaua se intersectează cu pârtiile de schi. Din locurile de popas, turiştii pot vedea panorama oraşelor Văii Jiului şi lanţul montan care le învăluie.
2 Şoseaua spre Sarmizegetusa Regia – Munţii Orăştiei
Sarmizegetusa Regia – capitala dacilor – îşi întâmpină oaspeţii la capătul unei şosele care pe ultimii aproape 20 de kilometri traversează văile râului Grădiştea şi a pârâului Valea Albă. Drumul Judeţean 705 A, modernizat în anii 2015 – 2016, se numără printre cele mai spectaculoase drumuri de munte din ţară, deşi în ultimii ani a fost devastat pe mai multe sectoare de viituri şi alunecări de teren.
Problemele cauzate de furia naturii şi de modul în care a fost construită şoseaua nu umbresc farmecul priveliştilor înfăţişate călătorilor. De la un capăt la celălalt, drumul traversează zone împădurite, urcând, întâi lin, apoi abrupt, prin văile pâraielor de munte. Pe ultimii patru kilometri, drumul se îngustează. Urcă sinuos pe malul pârâului Valea Albă, prin pădurea deasă care îl mărgineşte de-o parte şi de cealaltă. Din parcarea de la poalele Sarmizegetusei Regia, turiştii îşi pot continua călătoria pe jos, pe aleea pavată de circa 800 de metri, până la intrarea în aşezarea dacică aflată în patrimoniul UNESCO.
3 Drumul din inima Retezatului
Drumul Judeţean 685 Râu de Mori – Lacul Gura Apelor – Poiana Pelegii (Parcul Naţional Retezat) a fost înfiinţată în anii 1970, în timpul construcţiei barajului Gura Apelor şi este singurul drum pe care călătorii pot ajunge cu autoturismul până în „inima” Parcului Naţional Retezat, la Poiana Pelegii. Şoseaua este acoperită cu asfalt şi bitum până la Lacul Gura Apelor, iar de acolo continuă cu un drum de pământ care urcă circa 20 de kilometri prin pădurile
Retezatului spre locul de campare de unde încep multe din traseele montane din Masivul Retezat. Drumul de la poalele retezatului este spectaculos, însă prezintă şi numeroase riscuri. Adesea, versanţii au luat-o la vale şi s-au prăvălit, cu stânci, maluri de pământ şi copaci peste şosea. Alunecările de teren au loc frecvent, iar turiştii îşi asumă riscul de a urca printre nenumăratele obstacole pentru a vedea marele baraj Gura Apelor şi pentru a-şi continua drumul până aproape de centrul Parcului Naţional Retezat.
4 Drumul spre Poiana Omului
Poiana Omului un platou alpin de câteva zeci de hectare înconjurat de păduri şi ocupat de turme de oi şi de cai liberi lăsaţi să pască pe covorul de iarbă proaspătă, se înfăţişează ca un adevărat paradis în vârf de munte. Din timpuri vechi a fost locul de întâlnire al ciobanilor care coborau şi urcau la munte, însă legendele locului spun că aici s-ar fi sinucis regele Decebal, după ce a pierdut Sarmizegetusa Regia.
O şosea urcă până la capătul satului Târsa, până în apropiere de locul legendar din Munţii Orăştiei. La celălalt capăt al satului de munte, drumul de asfalt se ramifică în două şosele care coboară abrupt prin pădure, pe o parte şi pe cealaltă a versantului, una spre satul Boşorod de pe valea Luncaniului – unde se află cetatea dacică Piatre Roşie şi Peştera Cioclovina, şi cealaltă spre Costeşti – în zona cetăţilor dacice Blidaru, Costeşti şi Sarmizegetusa Regia. Şoselele care au scos din izolare satul Târsa au fost construite în perioada 2012 – 2019. De la capătul lor turiştii pot vedea munţii Orăştiei, valea Streiului şi, în depărtare, vârfurile inconfundabile ale Retezatului.
6 Drumul Crucii – Straja
Drumul care leagă municipiul Lupeni din Valea Jiului de staţiunea montană Straja (Masivul Vâlcan) a fost modernizat la mijlocul anilor 2000 şi reprezintă un urcuş de circa 10 kilometri spre locul istoric devenit una din marile atracţii turistice de iarnă din vestul ţării. A primit numele „Drumul Crucii” pentru că în fiecare an, în Vinerea Mare dinaintea Paştelui, credincioşii îl parcurg într-o procesiune religioasă care porneşte de la poalele muntelui şi se încheie la schitul Straja din centrul staţiunii. În masivul Straja, unul din locurile de hotar aleTransilvaniei până în 1918, în Primul Război Mondial s-au dat lupte grele pentru apărarea ţării şi au murit peste 1.500 de ostaşi români. În memoria lor au fost ridicate, pe munte, schitul Sfinţilor Constantin şi Elena şi Crucea Eroilor.
7 Şoseaua din Pasul Vulcan
În urmă cu patru secole, Mihai Viteazul traversa munţii prin Pasul Vulcan pentru a ajunge din Muntenia în Transilvania şi apoi la Viena, iar în locul numit Poiana lui Mihai, calul voievodului ar fi murit din cauza efortului. O statuie ecvestră a voievodului medieval se distinge pe înălţimile Pasului Vulcan şi aminteşte de legenda acestuia.
În Pasul Vulcan ar fi existat „Castelul din Carpaţi”, descris de Jules Verne într-unul dintre romanele sale faimoase. Iar în toamna anului 1916, la scurt timp după intrarea României în război, Pasul Vulcan şi Defileul Jiului (Pasul Surduc), cele două „porţi” de intrare din Transilvania în România au fost locul unor bătălii crâncene între ostaşii români şi armatele austro-ungară şi germană. În ultimii ani, vechea trecătoare a devenit o atracţie turistică, odată cu apariţia şoselei de circa 10 kilometri care urcă de la marginea municipiului Vulcan până pe creste, la limita Hunedoarei cu Gorj, aflară la circa 1.600 de metri altitudine.
La capătul şoselei, au fost ridicate mai multe monumente în cinstea eroilor români din Primul Război Mondial şi se văd urmele tranşeelor săpate în urmă cu peste un secol. De aici, drumul străbate alte creste ale Munţilor Vâlcan şi coboară spre comuna Schela, din judeţul Gorj, însă tronsonul de 16 kilometri nu a mai fost asfaltat. De-a lungul şoselei din Pasul Vâlcan, se întind privelişti asemănătoare celor oferite de Transalpina, iar pe unele porţiuni este la fel de spectaculoasă.
