14.7 C
Craiova
vineri, 26 aprilie, 2024
Știri de ultima orăActualitateÎnchisoare pentru persoanele care promovează doctrine antiţigăniste?

Închisoare pentru persoanele care promovează doctrine antiţigăniste?

Mai mulţi deputaţi PSD şi minorităţi au depus, în Parlament, un proiect legislativ care prevede stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului, mai exact pedepse cu închisoarea de la 3 luni la 10 ani.

Iniţiatorii motivează că această propunere legislativă este necesară deoarece doctrinele anti-rome nu au putut fi combătute prin actuala legislaţie, transmite Mediafax. Pedepsele propuse sunt mai mari decât cele pentru evaziune sau pentru furt calificat.

Dacă o persoană care fură din locuinţă poate primi o pedeapsă cu închisoarea de 5 ani, o persoană care promovează doctrine antiţigăniste ar putea primi o pedeapsă de maximum 10 ani. Asta dacă trece proiectul de lege în forma actuală.

”Prezenta lege are ca scop stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului. Fapta persoanei de a promova, în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antiţigăniste se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi. Distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, de ştiri şi informaţii, materiale antiţigăniste constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani. Confecţionarea, vânzarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vederea răspândirii de simboluri antiţigăniste se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi utilizarea în public a simbolurilor antiţigăniste”, prevede proiectul legislativ.

Totodată, „nu constituie infracţiune dacă vânzarea de simboluri atiţigăniste este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public”, potrivit Mediafax.

„Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiţigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup”, se mai arată în proiectul de lege depus de mai mulţi deputaţi PSD şi minorităţi.

Cum motivează iniţiatorii această propunere legislativă

„Necesitatea adoptării unui act normativ distinct care să introducă măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului decurge şi din faptul că propagarea în public a ideilor, concepţiilor şi doctrinelor anti-rome, stereotipurilor şi prejudecăţilor faţă de romi, precum şi a simbolurilor sau materialelor anti-rome, în special pe internet şi prin intermediul reţelelor de socializare, nu au putut fi combătute prin intermediul mijloacelor legislative aflate la dispoziţie în prezent.

În acelaşi timp, promovarea luptei împotriva antiţigănismului trebuie să fie avută în vedere într-un context mai larg, alături de lupta împotriva intoleranţei, discriminării, rasismului, xenofobiei etc. Este important de menţionat că în 2019 se împlinesc 81 de ani de la introducerea în România a legilor rasiale, care au constituit catalizatorul Holocaustului pe teritoriul românesc, iar adoptarea legii menţionate anterior <<va reprezenta atât un instrument legislativ esenţial, cât şi o expresie a puternicului angajament politic de a acţiona hotărât împotriva tuturor formelor de manifestare ale acestei percepţii, bazată pe ură împotriva romilor>>, de lupta împotriva <<intoleranţei, discriminării, rasismului, xenofobiei>> , iar prestigiul României va fi puternic consolidat în plan internaţional”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Închisoare mai mare decât pentru evaziune şi furt

Termenul de ”antiţigănism” se referă la discriminarea persoanelor de etnie rromă. Pedepsele propuse sunt mai mari decât cele pentru evaziune fiscală şi alte infracţiuni. De exemplu, evaziunea sub o anumită sumă se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani.

Din practica judiciară reiese că şi pentru furt calificat se acordă pedepse mai blânde decât ceea ce se propune prin acest proiect de act normativ.

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat, ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind decizională.


ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS