Restaurarea Căminului Cultural din localitatea doljeană Valea Stanciului reprezintă poate cea mai mare provocare a administrației locale a comunei. Fereastră spre trecut și parte din patrimoniul cultural, această locaţie merită să fie readusă la viaţă şi redată comunităţii.
Construită cu decenii în urmă prin efortul înaintaşilor, îi obligă pe contemporani să o păstreze ca pe o adevărată moştenire. Provocarea pentru administraţia locală a venit odată cu posibilitatea primirii fondurilor necesare de la Compania Naţională de Investiţii (CNI). Câte asemenea clădiri au norocul să prindă viaţă ca în vremurile de odinioară?
Cămin cultural 
Căminul cultural – sufletul întregii comunităţi
Povestea Căminului Cultural o aflăm de la însuşi primarul din Valea Stanciului, care vrea să scoată „la lumină“ această clădire emblematică a localităţii.
„Clădirea este construită în perioada comunistă. Este un imobil impunător, cu sală de spectacol, lojă, cu foarte multe compartimente, care în trecut aduna toată suflarea comunei. Aici, noi ţineam toate festivităţile, toate serbările şcolare, manifestările dedicate zilei naţionale, spectacolele de muzică populară. El a funcţionat mulţi ani, face parte din viaţa noastră de zi cu zi. Cu toţii ne adunam în această locaţie. În perioada anilor 2000, aici am amenajat o sală de bibliotecă, cu fonduri europene am instalat biblionetul şi elevii mergeau să lucreze pe calculator, inclusiv asociaţia sportivă era găzduită în cămin. Clădirea a fost reabilitată, o reabilitare nefericită aş spune. S-a montat în anul 2014 centrală termică, pentru o mai bună folosinţă a ei“, povesteşte primarul comunei Valea Stanciului, Ovidiu Gângioveanu.
O şansă pentru căminul cultural să scape de la pieire
Căminul cultural a ajuns o ruină 
Ca multe alte clădiri frumoase, dar pretențioase în privința păstrării lor, Căminul Cultural a fost lovit de neşansă. Deşi a trecut printr-o reabilitare „de faţadă“, imobilul s-a degradat în timp şi a ajuns o ruină.
„În perioada anilor 2016-2017, acoperişul Căminului Cultural a fost smuls de vijelii. Plafonul s-a degradat din cauza intemperiilor. Apa provenită de la precipitaţii s-a infiltrat de la acoperiş şi până la parter, până în sala de spectacole. Clădirea este roasă în întregime de mucegai şi igrasie pe interior. Prin urmare, în anul 2017 am demarat un proiect. Am făcut studiu tehnic, expertiză cu bani de la bugetul local, şi am trimis întreaga documentaţie la CNI. Spre norocul nostru, proiectul a primit finanţare, un milione de euro. Acum totul depinde de noi, trebuie să predăm amplasamentul şi la final vom primi o clădire modernizată, cu o altă faţă. Ne-a fost aprobat şi proiectul pentru un sediu de primărie, dar prioritar este căminul“, spune primarul.
O râcă politică sau cum să pierzi un milion de euro
O prioritate pentru o localitatea cu peste 5.000 de suflete este ţinută în loc de o râcă politică. Decizia de predare a amplasamentului, în speţă a Căminului Cultural, către CNI a fost refuzată categoric de consilierii locali. În acest fel, proiectul riscă să nu fie pus în practică niciodată.
„Vrem să facem un lucru bun, care să reziste. Din păcate, consilierii din opoziţie se opun acestui proiect. Nu văd să existe vreun motiv întemeiat, decât o râcă politică. Nu este proiectul meu, este un proiect pentru întreaga comunitate. Dacă nu ne decidem foarte repede, pierdem fondurile. Este păcat să punem ambiţiile personale mai presus de interesele comunităţii“, concluzionează Ovidiu Gângioveanu.
Un proiect dorit de întreaga comunitate, blocat de consilieri
„Ar fi bine ca să beneficieze întreaga comunitate de această locaţie. Toate evenimentele satului se desfăşurau aici, de exemplu manifestările desfăşurate cu ocazia finalului de an şcoalar. Copiii întreabă şi acum: unde mai facem serbare? Este bine ca această locaţie să fie redată întregii comunităţi şi să ne bucurăm cu toţii de ea“, este de părere Ionică Popa.
„Acum este o ruină şi este necesar să fie readus la viaţă acest Cămin Cultural. Aici aveau loc activităţi extraşcolare şi extracuriculare în beneficiul comunităţii, şi al copiilor, al tinerilor. Ar fi necesar să fie modernizat, refăcut“, este de părere Alina Vărdor, cadru didactic în localitate.
