Curtea Constituțională a publicat luni motivarea deciziei privind protocoalele cu SRI, în care arată că Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public, respectiv parchetele, „vor verifica”, în cauzele în curs, dacă probele au fost administrate cu respectarea legii, potrivit hotnews.

„Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și unitățile subordonate vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, și vor dispune măsurile legale corespunzătoare”, se arată în decizia Curții, adoptată cu majoritate de voturi.

  • Daniel Morar a formulat o opinie separată, afirmând că nu s-ar fi impus constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte.
  • O opinie separată a fost formulată și de judecătorii Mircea Ștefan Minea și Livia Stanciu, care apreciază că nu a existat și nu există un conflict juridic de natură constituțională în această speță. „Nu se poate profita de echivocul promovat intens mediatic al „caracterului nelegal” al protocoalelor P.I.C.C.J. – S.R.I., pentru a se anula toate eforturile justiției penale din ultimii ani, în măsura în care nu se dovedește existența unor reale probleme de fond, pentru care există, oricum, remedii legale în cazurile individuale”, spun cei doi judecători constituționali.
  • A existat și o opinie concurentă – Simona-Maya Teodoroiu

Ce spune Curtea despre cauzele soluționate până la publicarea deciziei CCR:

  • acestea reprezintă o facta praeterita (fapte trecute, n.r.), de vreme ce cauza a fost definitiv și irevocabil soluționată.
  • Curtea a reținut că, din momentul introducerii cererii în instanță și până la soluționarea definitivă a cauzei, norma incidentă a beneficiat de o prezumție de constituționalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunțării hotărârii prin care s-a tranșat în mod definitiv litigiul.
  • Așa încât Curtea constată că incidența deciziei de admitere a instanței de contencios constituțional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea de efecte ex tunc actului jurisdicțional al Curții, cu încălcarea dispozițiilor art.147 alin.(4) din Legea fundamentală, și ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive
  • Curtea, având în vedere efectele exercitării căilor extraordinare de atac asupra hotărârilor judecătorești care reprezintă actul final și de dispoziție al instanței prin care se soluționează cu autoritate de lucru judecat cauza, a reținut că opțiunea legiuitorului în reglementarea unei căi de atac ce urmărește reformarea unei hotărâri judecătorești trebuie să se realizeze în limite constituționale.

Curtea afirmă, în motivare, că decizia privind protocoalele semnate cu SRI „nu aduce nici un element de noutate faţă de cadrul normativ primar existent la data pronunţării ei” având în vedere două precedente decizii pe spețe similare – Deciziilor .51 din 16 februarie 2016 şi 302 din 4 mai 2017.

Beatrice Spătaru
Este ceea ce a ascultat, a văzut, a simţit şi a gândit, fascinată în aceeaşi măsură de culoare, sunet şi cuvânt. E fericită că are puterea să aprecieze frumosul oriunde s-ar ascunde acesta. Gazeta de Sud este pentru ea o echipă fantastică ce o impulsionează să vină cu idei frumoase şi creative.