Acasă Actualitate CCR a admis sesizările lui Iohannis asupra modificărilor pe Legea Legea Curţii...

CCR a admis sesizările lui Iohannis asupra modificărilor pe Legea Legea Curţii de Conturi şi pe Legea privind Statutul aleşilor locali

-

Judecătorii CCR au admis, marţi, sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, scrie Mediafax.

Cu toate că judecătorii Curţii au amânat în mai multe rânduri pronunţarea asupra acestei obiecţii, marţi aceştia au admis sesizarea formulată de şeful statului, deoarece a constatat că a fost depăşit cu mult termenul de adoptare al proiectului de lege într-un dintre Camerele Parlamentului. Prin urmare, legea se va întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia de marţi a CCR.

În sesizarea formulată de Iohannis acesta a apreciat că proiectul care modifică Legea Curţii de Conturi este neconstituţional în ansamblul lui.

Pe 30 iulie, Klaus Iohannis a formulat o sesizare la CCR asupra modificărilor făcute şi adoptate de Parlament asupra Legii Curţii de Conturi, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale. Potrivit sesizării de neconstituţionalitate, legea a fost adoptată cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată. În opinia noastră, principiul bicameralismului a fost încălcat şi prin raportare la o altă perspectivă. Astfel, principiul bicameralismului a fost încălcat prin adoptarea legii de către Camera decizională într-o formă substanţial diferită faţă de forma Camerei de reflecţie, cu ignorarea criteriilor esenţiale consacrate prin jurisprudenţa constituţională (…) Senatul – în calitate de Cameră decizională – a adoptat un număr de 77 de amendamente, de natură să transforme în mod radical, prin aportul lor cantitativ şi calitativ, filosofia ce a stat la baza iniţierii demersului legislativ şi a exclus, astfel, prima Cameră – cea de reflecţie – de la procesul de legiferare”, se arată în sesizarea făcută de preşedintele Iohannis la CCR, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Şeful statului a apreciat ca fiind neconstituţională şi introducerea în Legea Curţii de Conturi a unui nou alineat care prevede că instituţia va desfăşura „activităţi de îndrumare şi consiliere metodologică menite să asigure respectarea legii şi a procedurilor privind formarea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice”.
„În raport cu modificările realizate prin art. I pct. 35 din legea supusă controlului de constituţionalitate, care vizează noul alin. (11) al art. 21, obligaţia de verificare ex-ante stabilită în sarcina Curţii de Conturi este una reglementată în mod incomplet, fără stabilirea unor limite de exercitare. Mai mult, în privinţa noii atribuţii a Curţii de Conturi nu se menţionează nici dacă aceasta se exercită din oficiu sau la cerere. O astfel de reglementare incompletă conduce şi la dificultatea de a delimita atribuţiile de cele ale Ministerului Finanţelor Publice care, potrivit art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999 „este autoritatea de coordonare şi reglementare a controlului financiar preventiv pentru toate entităţile publice”, scrie în sesizarea trimisă de şeful statului.

În text este criticată şi introducerea obligaţiei pentru unităţile de parchet din cadrul Ministerului Public să comunice Curţii de Conturi „stadiul de soluţionare al cauzelor penale care vizează entităţile auditate”.

Cu privire la faptul că potrivit modificărilor aduse, reprezentanţii entităţilor auditate, care au acţionat pe baza punctelor de vedere, documentelor emise sau aprobate de organele cu atribuţii de reglementare şi avizare, nu răspund pentru consecinţele măsurilor administrative luate în urma recomandărilor cuprinse în rapoartele întocmite de Autoritatea de Audit, sesizarea de neconstituţionalitate spune: „Sintagmele „nu răspund”/„nu sunt răspunzători” sunt neclare, norma neprecizând care este tipul de răspundere înlăturată, ajungându-se la interpretarea conform căreia un punct de vedere emis de o entitate cu atribuţii de reglementare sau avizare ar putea înlătura chiar o răspundere penală a unui reprezentat al entităţii auditate, în condiţiile în care este posibil ca entitatea care a emis punctul de vedere să fie chiar entitatea auditată”.

„În egală măsură, exonerarea de răspundere a reprezentanţilor entităţilor publice auditate pentru consecinţele erorilor/abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine chiar rolului constituţional al acestei autorităţi, consacrat de art. 140 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate”, se mai arată în sesizarea trimisă CCR.

În ceea ce priveşte „suspendarea obligaţiei conducerii acestei entităţi de a implementa măsurile recomandate pentru recuperarea prejudiciului până la data pronunţării unei hotărâri definitive şi irevocabile de către instanţa de judecată competentă”, şeful statului a apreciat că noua soluţie va avea ca efect „o îngreunare a recuperării prejudiciilor şi perpetuarea unor situaţii generatoare de prejudicii instituţiei”.

Şeful statului critică şi prevederea potrivit căreia „în situaţiile în care, în rapoartele de audit se constată existenţa unor fapte pentru care există indicii temeinice că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, consilierul de conturi raportor propune plenului, odată cu aprobarea raportului de audit, aprobarea sesizării organelor de urmărire penală. Sesizarea organelor în drept se efectuează de Preşedintele Curţii de Conturi”.

CCR a admis parţial sesizarea lui Iohannis asupra modificării Legii privind Statutul aleşilor locali

CCR a admis, marţi, parţial obiecţia preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali, care argumentează că schimbările introduc noi sancţiuni pentru consilierii locali şi judeţeni, prevăzute în altă lege, cea referitoare la conflictul de interese.

Astfel, proiectul de lege care modifică Legea privind Statutul aleşilor locali se va întoarce în Parlament pentru ca articolele declarate neconstituţionale să fie puse în acord cu decizia CCR.

Pe 1 august, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali, adoptată de Parlament, potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale.

„Prin completarea art. 57 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, pe de o parte se introduce o nouă sancţiune disciplinară pentru consilierii locali şi judeţeni, respectiv sancţiunea diminuării indemnizaţiei de şedinţă cu 10% pentru maximum 6 luni şi, pe de altă parte, între situaţiile care pot atrage aplicarea unei sancţiuni din rândul celor menţionate, se introduce cazul încălcării „prevederilor legale referitoare la conflictul de interese”, se arată în textul sesizării făcute de preşedintele Klaus Iohannis la CCR, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Şeful statutului arată că în momentul de faţă, conflictul de interese administrativ privind aleşii locali este reglementat de dispoziţiile art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, potrivit cărora:

decisiv”, se arată în textul sesizării preşedintelui României.

Anca DUMITRAŞCU
Anca DUMITRAŞCU
Este fascinată de rapiditatea cu care circulă informaţia în mass-media şi crede că dacă lumea s-ar folosi doar de avantajele presei, barierele dintre oameni ar putea fi depăşite mai uşor.

Logitech MX, mouse-ul vertical de birou

Logitech MX Vertical este un model disponibil pe piaţă de ceva vreme, care atrage atenţia datorită formei sale „ciudate” la prima vedere, care promite să ajute utilizatorii care stau mult timp la birou.

Motorola One Zoom a fost lansat oficial

Motorola One Zoom se face remarcat prin designul său cu suprafeţe din metal şlefuit şi sistemul quad-camera performant. Noul model One Zoom pune accent pe calitate şi versatilitate la obţinerea de poze.