Acasă Actualitate Cacealma. Ce ascunde pasul înapoi făcut de Liviu Dragnea

Cacealma. Ce ascunde pasul înapoi făcut de Liviu Dragnea

Liviu Dragnea, președintele PSD, al Camerei Deputaților și șeful real al Guvernului a anunțat că îi propune premierului să abroge Ordonanța 13, prin care s-a modificat legislația penală în folosul politicienilor penali. Motivul: nu vrea război social. Minciună!

În realitate, Avocatul Poporului, juristul Victor Ciorbea, i-a arătat lui Dragnea greșelile de neconstituționalitate din textul redactat de oamenii ministrului Justiției Florin Iordache.

Ciorbea a aflat de greșelile de neconstituționalitate de la procurorul general al României, care i-a trimis o scrisoare prin care îi cerea să atace ordonanța la CCR.

Până și Ciorbea, fidelul aliat al lui Dragnea, a fost obligat să atace ordonanța la CCR, deși inițial a anunțat că nu există temeiuri de neconstituționalitate.

Greșelile de neconstituționalitate îi obligă inclusiv pe judecătorii CCR apropiați de PSD să declare neconstituțională ordonanța.

Greșelile grave care anulează Ordonanța 13

Ordonanța care golește de conținut abuzul în serviciu și dezincriminează neglijența are în conținut cel puțin două greșeli fundamentale, de neconstituționalitate, care nu pot fi ignorate nici măcar de majoritatea pesedistă a Curții Constituționale.

>Prima mare greșeală de redactare se referă la motivarea urgenței adoptării ordonanței prin invocarea GREȘITĂ a unei Directive Europene, așa cum apare în scrisoarea procurorului general trimisă lui Ciorbea.

Și anume, cei care au redactat ordonanța au invocat drept urgență o directivă europeană care trebuie implementată până în aprilie 2018.

Suntem în februarie 2017, iar până la expirarea termenului pentru adaptarea legislației noastre la Directiva europeană, adică până în aprilie 2018, este timp destul pentru ca textul legii să treacă prin Parlament. Precizăm că o ordonanță de urgență se poate adopta numai și numai dacă se fundamentează urgența.

Mai există o greșeală subsidiară celei principale de mai sus, și anume: se invocă urgența și pentru a pune de acord textele modificate cu deciziile CCR. Or, nu există decizii ale CCR care să reducă pedeapsa de la 7 ani la 3 ani pentru abuz în serviciu, spre exemplu. Si nu există nicio decizie a CCR care să impună ca demnitarii să nu fie pedepsiți pentru actele normative elaborate și adoptate. Nu mai amintim de impunerea cuantumului extrem de mare de 200.000 de lei prejudiciu pentru ca să se poată declanșa ancheta penală pentru abuz în serviciu.

>A doua și cea mai mare greșeală este că, prin adăugarea unui alineat la articolul care definește și condamnă abuzul în serviciu, autorii ordonanței au strecurat un alineat care permite ca orice demnitar care are dreptul să emită acte normative (ministru, Guvern în ansamblu etc) să NU fie pedepsit penal chiar dacă prin actul normativ promovat discriminează persoane pe motive religioase, etnice, religioase, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică sau contagioasă (art. 297, alin 2).

Acest nou aliniat vădit neconstituțional a fost introdus în ordonanța de urgență cu scopul de a împiedica declanșarea anchetei penale și exonerarea de răspunderea penală pentru abuzul în serviciu săvârșit de demnitari numiți sau aleși.

În textul ordonanței sunt alte câteva greșeli care încalcă Constituția și care au fost enumerate de procurorul general în scrisoarea sa către Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, cum ar fi perturbarea gravă a înfăptuirii actului de Justiție activității Justiției, lipsa avizului CSM pentru noul text al legii.

În epistola lui Lazăr se atrage atenția că “în cadrul procedurii legislative, iniţiatorul nu a respectat obligaţia legală prevăzute de art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, actul normativ a fost adoptat cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii şi nu s-a circumscris unei colaborări loiale ce trebuie să existe între puteri”.

Reamintim că Ordonanța 13/2017, care scoate zilnic sute de mii de oameni în strădă,  golește de conținut infracțiunea de abuz în serviciu prin impunerea pragului de 200.000 de lei pentru ca frauda să devină infracțiune, prin reducerea pedepsei maxime de la 7 ani la 3 ani, și implicit reducerea termenului de prescripție și eliminarea măsurilor preventive cum ar fi controlul judiciar sau arestarea, ca și prin impunitatea (nu răspund penal!) acordată demnitarilor care emit acte normative.

Aceeași ordonanță dezincriminează total neglijența în serviciu si nu impune  interdicția ocupării unei funcții publice pentru cei condamnați definitiv. De asemenea, atât demnitarii, cât și rudele lor, inclusiv afinii până la gradul al II-lea, nu sunt pedepsiți pentru favorizarea făptuitorilor.

Oamenii care protestează împotriva ordonanței și cer abrogarea ei au înțeles că acest text de lege e special făcut pentru a-i proteja de răspunderea penală pe politicienii aleși sau numiți.

De ce Dragnea face acum un pas înapoi și joacă la cacealma? Pentru că invocă retragerea ordonanței pentru motive false, iar, după potolirea populației, probabil vrea să promoveze un alt text de lege, care să respecte regulile de constituționalitate. El mai are timp până la eventuala condamnare cu executare și poate trece noul text de lege prin procedura normală, parlamentară, mai ales că în Parlament are majoritate confortabilă.

Procesul în care Dragnea e judecat pentru abuz în serviciu abia a aînceput. Mai durează cel puțin o jumătate de an, poate și un an, chiar dacă se judecă cu celeritate. (sursa: România liberă)

Maria CERNĂTESCU
A absolvit Facultatea de Drept „Nicolae Titulescu” din Universitatea din Craiova şi lucrează în presa scrisă din 2004. În momentul actual este unul dintre puţinii jurnaliști locali care se ocupă de domeniul asociaţiilor de proprietari.