Acasă Actualitate Guvernul PSD-ALDE a dat liber la furat

Guvernul PSD-ALDE a dat liber la furat

-

 

Deși zeci de mii de oameni au ieșit în stradă, în ciuda criticilor aduse de DNA, DIICOT, Parchetul General, președintele României și Comisia Europeană (în MCV), în lipsa unui aviz din partea CSM și după o dezbatere publică făcută mai mult „la mișto“ de ministrul justiției, guvernul a dat practic, marți noaptea, liber la furat banul public. Prin Ordonanța de Urgenţă nr. 13/2017, Guvernul Grindeanu a scos din Codul Penal infracțiunea de neglijență în serviciu și a modificat substanțial textul privind infracțiunea de abuz în serviciu. Dacă această ordonanță va intra în vigoare în forma adoptată de guvern, câteva mii de persoane puse sub acuzare ori trimise în judecată pentru abuz în serviciu vor putea scăpa cu o amendă dacă fură peste suma de 200.000 de lei. Sub această sumă se poate fura fără frică, pentru că nu mai este faptă penală.

Să vedem, mai întâi, care sunt principalele modificări aduse Codului Penal prin Ordonanța de Urgență nr. 13/2017.
În primul rând, guvernul a susținut că prin aceste modificări se pun în acord prevederile Codului Penal și ale Codului de Procedură Penală cu o serie de decizii ale Curții Constituționale a României, decizii care nu au însă nici o legătură cu unele modificări aduse de guvern prin această ordonanță. În prezent, abuzul în serviciu reprezintă fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos, iar prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor unei persoane fizice sau juridice. Pedeapsa este închisoarea de la doi la șapte ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Prin Ordonanța nr. 13/2017, guvernul a redefinit, practic, această infracțiune. A fost introdusă condiția existenței unei pagube materiale de cel puțin 200.000 de lei pentru a fi considerată infracțiune, dar și ca fapta să fie săvârșită cu intenție. Altă modificare importantă este scăderea pedepsei pentru abuzul în serviciu, acesta fiind de la șase luni la trei ani de închisoare sau amendă.
Mai trebuie spus că nu se poate reține comiterea infracțiunii de abuz în serviciu cu ocazia emiterii aprobării sau adoptării actelor normative. Astfel, prin acest „artificiu“ se scot din sfera penală și „furăciunile“ făcute prin intermediul unor hotărâri ale consiliilor locale, de exemplu. Alte acte normative sunt considerate, potrivit Legii nr. 24/2000, hotărâri ale Consiliilor Județene, ordine ale prefectului ori hotărâri ale primarului.

Dispare neglijența în serviciu

Prin același act normativ a fost scoasă din Codul Penal infracțiunea de neglijență în serviciu și a fost restrânsă sfera de aplicare a conflictului de interese. Dacă în prezent se pedepsește obținerea de către un funcționar a unui folos pentru el, soț, rudă până la gradul II ori pentru o persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale în ultimii cinci ani, prin Ordonanța nr. 13/2017 a fost scoasă prevederea privind raporturile comerciale. Pedeapsa a rămas aceeași, de la unu la cinci ani de închisoare şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Aceste prevederi ar trebui să intre în vigoare după zece zile de la publicarea în Monitorul Oficial (1 februarie 2017).
Tot prin Ordonanța nr. 13/2017 a fost adusă o modificare importantă a unui articol din Codul de Procedură Penală. Un denunț poate fi făcut în fața anchetatorilor în termen de șase luni de la data săvârșirii unei fapte penale. Această prevedere a intrat în vigoare de ieri, 1 februarie, după publicarea nr. 13/2017 în Monitorul Oficial.

Critici din partea procurorilor

După cum spuneam, aceste modificări ale legis-lației penale au fost și sunt criticate de procurorii DNA, DIICOT și de Parchetul General.
Astfel, DNA a subliniat că se dezincriminează faptele de abuz în serviciu care provoacă o pagubă mai mică de 200.000 de lei, scopul fiind, probabil, favorizarea unor persoane. „Limita de 200.000 de lei nu are nici o legătură cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește această infracțiune, cu toate că, în nota de fundamentare, se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate“, au arătat procurorii anticorupție.
Altă problemă ar fi fracționarea achizițiilor publice în mai multe contracte cu valoare sub limita de 200.000 de lei pentru a scăpa de răspunderea penală. Tot DNA a criticat reducerea pedepsei pentru abuz în serviciu fără o justificare din partea guvernului.
În ceea ce privește infracțiunea de conflict de interese, ordonanța de urgență a eliminat cu totul societățile comerciale din textul de lege. „Consecința este aceea că un funcționar va putea acorda nestingherit foloase societăților comerciale față de care acesta are sau a avut un interes“, au mai explicat anchetatorii.
În privința denunțului care ar trebui formulat în șase luni de la comiterea unei fapte penale, atât DNA, cât și DIICOT au explicat că această prevedere va îngreuna descoperirea unor fapte de corupție, trafic de droguri, trafic de persoane și altele.
Trebuie spus că modificările aduse Codului Penal intră în sfera legii penale mai favorabile, așa că vor afecta atât anchetele în curs, cât și dosarele aflate pe rolul instanțelor.

Filmul a două săptămâni zbuciumate

PSD nu a spus niciodată, nici în campania electorală, nici după ce a ajuns la guvernare, că dorește să modifice Codul Penal și cel de Procedură Penală prin ordonanță de urgență, fără dezbatere în parlament și fără avizul Parchetelor și al Consiliului Superior al Magistraturii. Spre deosebire de lege, ordonanța de urgență poate fi atacată la Curte doar de către Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, un apropiat al penalilor și în instanță, procedeu care durează. Informația că guvernul vrea să-l scape pe președintele PSD de închisoare și pe alte câteva zeci de politicieni urmăriți penal prin ordonanță de urgență, pe furiș, a apărut pe surse în Hotnews în urmă cu două săptămâni. A doua zi, dimineața, președintele Klaus Iohannis i-a luat prin surprindere pe membrii guvernului și s-a prezentat la ședința de guvern, avertizând să nu fie introduse pe ordinea de zi suplimentară ordonanțele. În lipsa șefului său, Dragnea, plecat în SUA în acea perioadă, premierul Sorin Grindeanu a negat că guvernul intenționa să voteze ordonanțele. Vestea că guvernul condus din umbră de Dragnea vrea să-i scoată din pușcărie pe violatori și pedofili și să-i scape de dosare pe baronii PSD a scos zeci de mii de români în stradă. Aceștia au protestat pașnic în toată țara, iar în mijlocul lor a venit și președintele Iohannis. Era semnalul că românii s-au trezit. PSD și ALDE au făcut un pas înapoi, dar nu au renunțat la ordonanțe. Au bâlbâit mai multe intenții, că se gândesc dacă vor adopta modificările prin ordonanță sau prin parlament, iar furia populației s-a stins puțin. Procurorii de la toate Parchetele, judecătorii, magistrații și asociațiile profesionale au criticat intenția PSD și ALDE. Întors din SUA, Liviu Dragnea a spus că nu știa ce conțin ordonanțele și că va aștepta și el să vadă ce face executivul, spunând că nu el este guvernul. Presa stătea cu ochii pe fiecare ședință de guvern, pentru ca PSD să nu introducă pe furiș ordonanțele la aprobare. Între timp, CSM a dat aviz negativ proiectelor de ordonanțe. Duminica trecută, peste 100.000 de români din toată țara și din străinătate au ieșit din nou în stradă și au cerut guvernului să nu legifereze corupția. Ministerul Justiției a anunțat atunci că va organiza o dezbatere pe modificările aduse Codurilor. La întâlnire au participat ministrul justiției, Florin Iordache, jurnaliști și societatea civilă, dar ministrul nu a știut ce să răspundă întrebărilor și a tăcut întrebat fiind dacă de ordonanțe beneficiază și Liviu Dragnea. Între timp, discuțiile din societate s-au abătut și asupra bugetului pe 2017, iar marțea trecută guvernul urma să aprobe respectivul buget. Cu o seară înainte, Hotnews avertiza din nou că guvernul Grindeanu se va folosi de buget ca pretext pentru a trece ordonanțele pe furiș. Marți noaptea, guvernul a comis ceea ce societatea civilă a spus că va arunca România cu 27 de ani în urmă. Guvernul a procedat mișelește. Înainte de ședința de guvern, după-amiaza, Ministerul Justiției a trimis CSM proiectul de ordonanță de modificare a Codurilor Penale, aviz care trebuia dat a doua zi. Guvernul nu a mai așteptat avizul și a aprobat ordonanța în forma pe care v-am prezentat-o mai sus. Magistrații au spus că prevederile ei actuale sunt chiar mai rele decât în proiectul inițial. Anunțul privind aprobarea a fost făcut de ministrul justiției într-o conferință de presă antologică în care s-a bâlbâit, a fost arogant cu jurnaliștii, refuzând să răspundă la întrebările jurnaliștilor. La fiecare întrebare răspundea numai ce dorea el, apoi repeta papagalicește și agitat: „Altă întrebare“. Zeci de mii de români au coborât din nou în stradă în toată țara la miez de noapte. 15.000 de bucureșteni s-au dus în fața guvernului, iar, de frica lor, membrii guvernului s-au baricadat în instituție, apoi au fugit pe ușa din spate, deși manifestanții au fost pașnici.
Ieri, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit de urgență cu CSM, iar magistrații au votat în unanimitate să sesizeze Curtea Constituțională în privința ordonanței pe motiv de conflict de constituționalitate. Procurorul DNA, procurorul general al României, șeful Antimafia și procurorul-șef al DIICOT (crimă organizată și droguri) au criticat ordonanța, spunând că va bloca lupta anticorupție și a crimei organizate. Chiar preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi prim-vicepreşedintele Frans Timmermans au avertizat Guvernul României să nu submineze lupta împotriva corupţiei. Comisia Europeană a atras atenţia asupra posibilelor regrese şi va examina ordonanţele de urgenţă privind Codul penal şi graţierea. „Lupta împotriva corupţiei trebuie să avanseze, nu să fie subminată. Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluţiile recente din România. Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei este esenţială pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV). Raportul Comisiei privind Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV), publicat săptămâna trecută, a salutat bilanţul pozitiv realizat de către procurorii şi judecătorii din România în abordarea corupţiei la nivel înalt. Totodată, a precizat că orice alte măsuri care subminează acest progres sau au ca efect slăbirea sau restrângerea domeniului de aplicare al corupţiei ca infracţiune, va avea impact asupra evaluărilor viitoare. În acest context, Comisia Europeană atrage atenţia asupra posibilelor regrese şi va examina în detaliu ordonanţele de urgenţă privind Codul penal şi legea cu privire la graţieri“, au transmis cei doi oficiali europeni printr-un comunicat de presă pe site-ul Comisiei Europene. Ieri, Liviu Dragnea și premierul Sorin Grindeanu au ținut capul la cutie, deși trebuia să participe la evenimente publice.

ȘTIRI VIDEO GdS

Prima investiție realizată de un rezident al High-Tech Industry Park (HTIP) la Craiova

Vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Dolj Cosmin Vasile a participat, miercuri după-amiază, la evenimentul prilejuit de inaugurarea primei investiții realizate de un rezident...

Director executiv nou la DSP Gorj

Direcția de Sănătate Publică Gorj va fi condusă în perioada următoare de Carmen Ivanov, directorul adjunct. La conducerea DSP Gorj s-a aflat până miercuri Violeta Mogoș, care a asigurat interimatul după plecarea lui Marius Boeriu.