Deţinuţii vor putea fi cooptaţi la munci agricole sau în activităţi productive de către persoane fizice, persoane juridice şi autorităţi, în baza unui contract, prevede planul de măsuri lansat de Justiţie, pentru reeducerea supraaglomerării din penitenciare şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie.
Ministerul Justiției lansează procesul de informare şi consultare publică pentru reducerea sustenabilă a supraaglomerării din penitenciare şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi aduce în atenţia publicului planul de măsuri adoptat împreună cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) la 30 iunie 2016.
Conform documentului, se are în vedere întocmirea şi actualizarea unei baze de date/unitate cu oferta de muncă (număr de persoane) existentă în fiecare penitenciar şi postarea acesteia pe website-ul fiecărei unităţi, şi disponibilul de personal ce poate escorta deţinuţi la punctele de lucru exterioare locului de deţinere.
Totodată, se vor evalua opţiunile pe piaţa muncii, se vor identifica potenţialii beneficiari ai forţei de muncă din penitenciare şi se vor încheia contracte cu beneficiarii prestaţiilor persoanelor private de libertate aflate în regim deschis şi semideschis.
De asemenea, se intenţionează identificarea unor oportunităţi de muncă în comunitate, pentru persoanele private de libertate aflate în regim deschis, fără supraveghere.
Planul de măsuri prevede inventarierea tuturor posibilităţilor de exploatare a gospodăriilor agro-zootehnice (GAZ) aparţinând unităţilor de detenţie, precum şi stabilirea numărului de deţinuţi care pot lucra în cadrul acestora. În acest sens, se va avea în vedere diversificarea culturilor agricole în funcţie de solicitările momentului şi posibilităţile zonei.
Spaţii amenajate pentru cazarea deţinuţilor aflaţi la muncă
Pentru cazarea deţinuţilor aflaţi la muncă este necesar să se identifice şi amenajeze spaţii, altele decât cele care pot fi folosite pentru cazarea persoanelor private de libertate.
Având în vedere aspectele de mai sus, se impune lansarea unor forme de publicitate în mass-media sau prin activităţi directe de prezentare, cu lucrările ce pot fi executate de către unităţile penitenciare cu ajutorul persoanelor private de libertate în diferite ramuri ale economiei (industrie, construcţii, infrastructură, agricultură etc.), precum şi înaintarea ofertelor de prestări servicii ce pot fi executate cu persoanele private de libertate, agenţilor economici din zonele limitrofe ale penitenciarului, care au putere financiară, precum şi instituţiilor.
Referitor la îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, planul prevede armonizarea structurilor organizatorice din sistemul medical penitenciar în concordanţă cu necesităţile reale de servicii medicale pentru persoanele private de libertate, elaborarea şi aprobarea unei decizii pentru desemnarea penitenciarelor-spital care gestionează cazurile pentru afecţiuni cronice şi/sau în fază terminală, identificarea unor proiecte pentru întreaga reţea sanitară penitenciară care să contribuie la îmbunătăţirea infrastructurii medicale şi dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului medical, precum şi identificarea soluţiilor pentru planificarea unor curse de transport special (similare curselor ANP) sau completarea parcului auto cu autosanitare pentru realizarea transportului deţinuţilor la internare şi externare, cât şi pentru deţinuţii cu dizabilităţi locomotorii.
Ministerul Justiţiei ia în calcul întreruperea executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă (prevederea referitoare la bolile incurabile în fază terminală), precum şi reglementarea unor măsuri de internare într-o unitate sanitară de specialitate până la însănătoşire ori până la obţinerea unei ameliorări a stării de boală, care să permită punerea în executare a pedepsei (pentru deţinuţii care au dobândit o boală psihică în timpul executării pedepsei).
Sistemul de sănătate penitenciar are nevoie de medici
În document se subliniază faptul că sistemul de sănătate penitenciar este deficitar cu 81 de medici, un biolog şi un farmacist, aspect care afectează calitatea serviciilor medicale.
Planul prevede şi măsuri de reintegrare socială a deţinuţilor şi abordează atât aspecte legate de activităţi educativ-culturale pentru a ajuta la reinserţia în societate, precum şi soluţii de păstrare a legăturii dintre deţinut şi familie.
Astfel, Ministerul Justiţiei propune crearea unor spații prietenoase în penitenciar pentru interacţiuni ale copiilor cu părinţii aflaţi în detenţie în cadrul sectorului vizite, diversificarea activităţilor şi programelor de prevenţie a delicvenţei juvenile destinate elevilor şi studenţilor din afara sistemului penitenciar (de ex. „O zi în penitenciar“), diversificarea activităţilor şi programelor destinate dezvoltării abilităţilor parentale şi consolidării relaţiei persoanelor private de libertate cu familia şi mediul de suport („O zi cu tata“, „Singur spre şcoală“, „O zi cu mama“, responsabilizarea la nivelul fiecărei unităţi a unui asistent social cu atribuţii de organizare a vizitelor copiilor), precum şi organizarea de ateliere cu familia, activități mediate de asistentul social/psiholog, în cadrul cărora părinţii şi copiii lor vor beneficia de sprijinul specialiştilor sau al colaboratorilor, se vor juca sau vor desfăşura activităţi ocupaţionale împreună etc.
Planul de măsuri supus dezbaterii publice se poate accesa la adresa http://www.just.ro/wp-content/uploads/2016/06/Plan-de-masuri-pentru-imbunatatirea-conditiilor-de-detentie2.pdf
Alexandru Moise – Mediafax
