La Baza 99 Deveselu va fi certificată, astăzi, capacitatea operaţională a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) din România, ceea ce înseamnă că scutul antirachetă american devine oficial activ şi integrat în sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice ale NATO. Este vorba despre una dintre cele mai importante baze americane din Europa, concepută ca „sistem de apărare împotriva pericolelor din afara Europei“. Din ce este, însă, formată baza de la Deveselu? Care sunt elementele cele mai importante ale scutului şi ce au spus până acum oficialii ruşi despre sistemul antirachetă de pe teritoriul României?
La Deveselu, acolo unde forţele americane deţin comanda încă din 2014, au fost finalizate toate lucrările şi toate componentele majore ale sistemului de apărare antirachetă, inclusiv rachetele, se află acolo şi au fost predate comandanţilor militari.
Astăzi, va avea loc ceremonia oficială de certificare a capacităţii operaţionale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) din România. Practic, baza de la Deveselu devine oficial activă şi integrată în sistemul NATO antirachetă.
La acest eveniment vor participa secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, oficialităţi ale statului român, reprezentanţi ai Departamentului american al Apărării, ai Departamentului de Stat al SUA, Forţelor Navale ale SUA dislocate în Europa şi din cadrul NATO.
Capabilitatea tehnică a bazei include un radar puternic, interceptori de rachete şi echipament de comunicaţii.
Baza de la Deveselu găzduieşte elementele scutului american antirachetă. Trei baterii, cu 24 de rachete interceptoare SM-3, sunt amplasate în facilitatea americană din cadrul Bazei aeriene româneşti de la Deveselu (judeţul Olt). Marina americană a preluat comanda bazei militare de la Deveselu în octombrie 2014.
Modulul IB SM-3 distruge rachete balistice prin impact, la o viteză extrem de mare. Programul EPAA include mobilizarea unor nave dotate cu sistemul de interceptare a rachetelor balistice Aegis în Mediterană şi interceptorul Aegis adaptat pentru uscat în România şi Polonia.
Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific.
Cum funcţionează sistemul?
La detectarea unei rachete ostile de către radarele fixe sau mobile, bazele sau navele militare lansează interceptorii tereştri care vor avea ca ţintă racheta inamică. Unul dintre obiectivele SUA este ca timpul de la detectare şi până la impact să ajungă să fie cât mai mic în viitorul apropiat, dorindu-se distrugerea rachetelor ostile cât mai curând după ce acestea au decolat.
Cum participă România?
Participarea României presupune amplasarea de interceptori tereştri şi a unui sistem radar destinat dirijării acestora. Sistemele radar destinate descoperirii ţintelor vor fi găzduite de alte state.
Cheltuielile pentru realizarea sistemului sunt suportate de către SUA, România punând la dispoziţie doar locaţia pentru interceptori. Orice alte eventuale costuri sunt obiectul negocierii bilaterale.
În ceea ce priveşte banii pe care îi vor da americanii, costurile legate de amplasarea sistemului antirachetă în fosta bază aeriană de la Deveselu se ridică la 400 de milioane de dolari, la care se adaugă 20 de milioane de dolari anual pentru funcţionarea sistemului, după cum a anunţat în 2011 un oficial american.
Ce sunt interceptorii SM-3 amplasaţi în România?
Standard Missile 3 (SM-3) reprezintă un sistem antirachetă naval, utilizat de către Forţele Navale ale Statelor Unite pentru a intercepta rachetele avioanelor, navelor, cele de croazieră şi cele intercontinentale, ca parte a Sistemului de Apărare Antirachetă Aegis.
Intercepoarele SM-3 sunt produse de Raytheon, au o lungime de 6,55 metri şi un diametru de 0,34 metri. Interceptorii care vor fi instalaţi la Deveselu nu au încărcătură explozivă şi nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase (nucleare, biologice sau chimice). Ei sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin forţa impactului (forţa cinetică). Racheta are o autonomie de 500 km şi o viteză maximă de 9,600 km/h.
Baza de la Deveselu va funcţiona sub autoritatea Comandamentului Forţelor Întrunite de la Napoli, a anunţat în luna mai ministrul de atunci al apărării, Mircea Dusă, după o întrevedere cu amiralul Mark Ferguson, şeful acestui Comandament, aflat în vizită în România.
Fondatorul Stratfor, George Friedman: „Sistemul antirachetă din România nu poate contracara un atac al Rusiei“
George Friedman, fondatorul Institutului de analize Stratfor şi al publicaţiei Geopolitical Futures, susţinea în urmă cu câteva zile că instalaţia antirachetă din România are mai degrabă un rol simbolic, întrucât nu ar putea contracara un atac masiv al Rusiei.
„Sistemul este conceput pentru a bloca una sau un număr redus de rachete care ar viza o suprafaţă mare. Ar fi ineficient împotriva Rusiei, dacă această ţară ar lansa un atac nuclear asupra Europei, deoarece sistemul ar fi depăşit rapid printr-un număr relativ mic de rachete, şi ar fi total irelevant dacă ruşii ar lansa un atac masiv, un lucru pe care sigur l-ar putea face“, scrie Friedman într-un editorial publicat în revista
Geopolitical Futures.
Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul şi Coreea de Nord.
Recent, Moscova a reiterat că este „extrem de preocupată“ de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra.
V. Cozmei, R. Pantazi – HotNews.ro
