În perioada 18-27 aprilie, Craiova va găzdui o expoziţie pentru Spaţiu a Comunităţii Europene, un eveniment în premieră în România. Craiova a fost inclusă pe lista oraşelor participante la propunerea europarlamentarului Marian Jean Marinescu şi agreată de comisarul european pentru industrie. În afară de amănunte legate de aceste eveniment unic pentru Bănie, Marian Jean Marinescu, declarat Parlamentarul anului 2013 pentru zona de cercetare, inovare, a răspuns apoi întrebărilor GdS.
Ion Jianu: Înţeleg că, în partea a doua a lunii aprilie, Craiova va găzdui, în premieră, o expoziţie pentru Spaţiu a Comunităţii Europene, una care se anunţă a fi deosebită, iar meritul principal în aducerea expoziţiei în Bănie este al dumneavoastră. Cum aţi prefaţa acest eveniment unicat pentru Craiova?
M.J.M.: Într-adevăr, între 18-27 aprilie, Craiova va fi capitala „spațială“ a Europei. Este un eveniment în premieră în România și, desigur, mă bucur că propunerea mea a fost agreată de comisarul european pentru industrie, Antonio Tajani, și, astfel, Craiova a fost inclusă pe lista orașelor participante.
Îi invit pe toți să viziteze expoziția gratuită și să afle mai multe despre proiectele spațiale ale Uniunii Europene. Vor putea face acest lucru atât consultând punctele de informare interactive din spațiul expoziției, cât și participând la sesiunile de informare zilnice. Vor exista trei astfel de sesiuni pe zi, moderate de experți, într-un limbaj accesibil tuturor, de la cel mai mic la cel mai mare.
Pe lângă aceste sesiuni, sunt în program seminarii și discuții de specialitate despre cum proiectele spațiale ale UE pot contribui practic la activitatea noastră de zi cu zi. Precizia oferită de sistemele Galileo și EGNOS poate stimula inovarea în agricultură, de exemplu, în transportul feroviar, în aviație. Experții vor arăta celor interesați cum mai exact, prin aplicații, se poate face acest lucru, în cadrul unor seminarii dedicate. La aceste sesiuni sunt așteptate cadre universitare și studenți, experți, cercetători, dar și reprezentanți ai mediului privat.
„Munceşti, primeşti“
I.J.: Ar fi trebuit să începem, de fapt, acest dialog cu premiul obţinut de dumneavoastră – Parlamentarul anului 2013 pentru zona de cercetare, inovare. Cum a reuşit un oltean (de unul singur!) să contabilizeze mai multe rapoarte decât toţi ceilalţi la un loc?!
M.J.M.: Am fost nominalizat la acest premiu pentru un raport referitor la sistemele de navigație prin satelit pe care Uniunea Europeană le construiește, Galileo și EGNOS. În raport am introdus o serie de măsuri legate de dezvoltarea de aplicații, motiv pentru care nominalizarea a fost inclusă în această categorie. A existat o perioadă în care colegii europarlamentari și-au putut vota favoriții. Am adunat cele mai multe voturi, așa că am câștigat. La vot a contat și activitatea din întregul mandat, și aprecierea pe care am reușit să o câștig lucrând cu alți colegi europarlamentari pe diferite rapoarte. Rapoartele se primesc dacă muncești, dacă ai activitate în comisiile în care ești membru. Sunt în primii zece deputați ca număr de rapoarte amendate. Deci: muncești, primești.
I.J.: Presupun că acum, după experienţa şi notorietatea pe care le-aţi căpătat ca europarlamentar, nu mai regretaţi că n-aţi devenit primarul Craiovei. Cum s-ar spune, acel „picior în fund” în lupta electorală cu Solomon v-a propulsat, ulterior, din Craiova la Bruxelles! Greşesc?
M.J.M.: Am ajuns în Parlamentul European după o lungă perioadă în administrație. A fost un parcurs normal, am fost consilier municipal, consilier județean, prefect. Am fost deputat în Parlamentul României și apoi observator în Parlamentul European în 2005 și 2006. Faptul că sunt un bun eurodeputat se datorează întregii experiențe acumulate în aceste funcții, dar cred că și faptului că am lucrat foarte mult cu oamenii.
Am regretat, orice rezultat negativ se asimilează greu. Dar nu pot să spun că am fost „faultat“ așa de rău. Am pierdut la câteva mii de voturi. Cred că au mai mult de regretat craiovenii. Oriunde am muncit, am făcut treabă foarte bună, în liniște, fără „publicitate“ ieftină. Cred că orașul ar fi arătat altfel, mai bine, mai ales în ceea ce privește locurile de muncă. Acolo unde administrația a fost condusă de adevărați oameni de dreapta, Timișoara, Arad, Sibiu, Cluj, economia s-a dezvoltat. La fel s-ar fi întâmplat și în Craiova.
„Guvernul actual duce ţara într-o direcţie greşită…“
I.J.: România este în UE, iar UE influenţează direct şi total viaţa concetăţenilor dumneavoastră. V-am văzut deseori în mijlocul populaţiei, adică sunt convins că aţi constatat „live” faptul că viaţa românului de rând nu s-a îmbunătăţit substanţial. Dimpotrivă! Aţi întreprins multe pentru concetăţenii dumneavoastră… Ce aţi mai vrea să faceţi astfel încât să le fie mai bine?
M.J.M.: Guvernul actual duce țara într-o direcție greșită, din păcate: taxe și impozite noi, accize care ard buzunarele la pompă și care aduc scumpiri în lanț, lipsa investițiilor, scăderea numărului locurilor de muncă. Dacă nu există dezvoltare economică, nimic nu merge. Spre deosebire de România, unde în ultima perioadă s-a discutat despre constituție, imunități, amnistii, plagiat, în Parlamentul European pricipala dezbatere a fost despre dezvoltare economică și locuri de muncă. Toate politicile europene au fost elaborate în această direcție.
Bugetul 2014-2020 este dedicat creșterii economice. Din păcate, pregătirea pentru noul exercițiu financiar merge foarte încet în România. Se cer strategii în toate domeniile: agricultură, transport, energie, educație etc. Guvernul nu a elaborat nici una. Anii 2014 şi 2015 ar putea fi extrem de benefici pentru România. Am putea cheltui în jur de zece miliarde de euro pe an, bani europeni. Tradus în locuri de muncă înseamnă finanțarea a 400.000 de locuri de muncă. Din păcate, nu se face nimic în această direcție, 20% din banii aferenți anilor 2007-2013 nu sunt contractați.
I.J.: Nu suntem, deocamdată, în Spaţiul Schengen. Ne merităm, într-un fel, soarta? Ce vină au, însă, cetăţenii de rând?
M.J.M.: România merită să fie în spațiul Schengen, am îndeplinit condițiile cerute, Franța și Germania erau de acord în 2012 cu intrarea României în Schengen. A venit însă lovitura la adresa statului de drept din vara lui 2012, care a crescut scepticismul anumitor state cu privire la includerea țării noastre în spațiul de liberă circulație.
Conexiunea între Schengen și mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) nu este corectă. Din păcate, MCV-ul a fost utilizat ca pretext de unele state membre. Putem rezolva această problemă dacă îndeplinim cerințele din ultimul raport, care sunt clare și punctuale. Oricum, trebuie îndeplinite pentru binele societății românești.
Craiova are şanse să devină capitală culturală
I.J.: Viitorul României sunt tinerii. Dumneavoastră, cei care vreţi un nou mandat de europarlamentari europeni, ce faceţi concret pentru ei?
M.J.M.: Trei exemple: garanția pentru tineret, alianța pentru ucenicii, Erasmus. Primele două țin de strategia UE de combatere a șomajului în rândul tinerilor, al treilea este un program educațional.
Prin garanția pentru tineri, statele membre au la dispoziție șase miliarde de euro în 2014 și 2015 pentru a-i ajuta pe tinerii intrați în șomaj sau care și-au întrerupt studiile să-și găsească un loc de muncă, să își continue educația, să intre în ucenicie sau să efectueze un stagiu. România are la dispoziţie 106 milioane de euro încă din octombrie 2013. Din păcate, guvernul nu a făcut nimic, în condițiile în care avem trei regiuni cu șomaj de peste 25% în rândul tinerilor.
Prin alianța pentru ucenicii se încearcă formarea unei rețele europene de ucenicii, care să permită generalizarea sistemului educațional vocațional dual din Germania la nivelul întregii Uniuni. Acest sistem funcționează foarte bine și poate răspunde cererii actuale de pe piața muncii, contribuind la scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor.
Erasmus este un program european în domeniul educației. Datorită burselor Erasmus, între 2000-2012, circa 40.000 de studenți români au putut studia în străinătate și mulți alți români vor putea face acest lucru în cadrul noului Erasmus+, nu doar studenți, ci și cadre didactice, ucenici ș.a.m.d. Sunt trei exemple că Parlamentul European și UE se preocupă de viitorul tinerilor. Există și altele.
I.J.: V-aţi afirmat şi lansat în Craiova… Ce ziceţi, are Craiova şansa de a deveni capitală culturală europeană?
M.J.M.: Are șanse și m-aș bucura să obțină această calitate. Oltenia are multe de arătat, cultural vorbind, Europei. Cred că trebuie doar să știm să ne punem mai bine în evidență potențialul cultural.
I.J.: Sunteţi o personalitate europeană – membru al Parlamentului European, vicepreşedinte al Grupului Partidului Popular European, aţi obţinut bani mulţi pentru România -, adică sunteţi o persoană avizată şi autorizată în a răspunde la întrebări ale mass-media. În privinţa fondurilor europene, există opinia că România a pierdut foarte mulţi bani! Este adevărat, adică nu ştim să accesăm fonduri, chiar aşa? Refuz să cred că ar fi vorba de altceva…
M.J.M.: Primii doi ani de integrare, 2007 și 2008, au fost aproape pierduți. Nu s-au realizat toate structurile necesare pentru derularea programelor europene. Până în 2012 s-a ajuns la o contractare de peste 70%, dar cu o absorbție de sub 20%. Acum absorbția este în jur de 30%, cea mai mică din UE, și 20% din banii alocați pentru 2007-2013 nu sunt contractați. Norocul nostru este că am reușit să extindem perioada de folosire a banilor, de la doi la trei ani din momentul alocării lor, altfel României i-ar fi fost retrase miliarde bune din banii programați inițial, pentru că treaba nu s-a făcut la timp. Mai rău este că, după cum se mișcă lucrurile pentru 2014-2020, nu văd cum s-ar putea începe cheltuirea banilor înainte de 2015, adică e cel puțin un an pierdut. Ceea ce trebuie este implicare, competență, îndrumare, informare, simplificarea procedurilor, diminuarea birocrației, flexibilitate în alegerea priorităților. Eu cred că există oameni care pot face aceste lucruri, lipsește competența politică.
