Un doljean care a moştenit o bucată de teren în comuna Melineşti „moare“ cu dreptatea în mână. El a făcut o plângere penală împotriva celor care îi cultivă de câţiva ani terenul, însă procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale. Singura şansă să-şi recupereze bunul este un proces în instanţă, care ar putea dura şi câţiva ani.
Viorel Cimpoieru, cu domiciliul în Filiaşi, a moştenit de la bunica sa un teren de 2.000 de metri pătraţi în comuna Melineşti. Bărbatul a povestit că, de fapt, bunica sa trebuia să primescă o jumătate de hectar, însă, în final, a obţinut de la primărie titlu de proprietate pe numai 2.000 de metri pătraţi, în punctul „Complex“ de pe raza comunei. În legătură cu această situaţie, primăriţa din Melineşti, Ana Ceană, spune că suprafaţa din titlul de proprietate a fost validată în baza Legii nr. 18/1991, iar titlul de proprietate a fost confirmat şi emis în baza acestei validări. „Noi am avut toată deschiderea şi i-am explicat că nu putem să rezolvăm această problemă. Trebuie să acţioneze în instanţă comisia de fond funciar şi să-i fie anulat titlul de proprietate“, a explicat primăriţa.
Dar asta nu e tot. Bărbatul a aflat cu stupoare că nici cei 2.000 de metri pătraţi de teren nu mai sunt ai săi. „Am avut unele probleme şi pământul a rămas nemuncit în ultimii cinci ani. În 2012, am observat că terenul a fost cultivat de mai mulţi vecini, care au arat până şi drumul care trecea pe latura de sud a proprietăţii mele, după cum arată şi documentele cadastrale ale Primăriei Melineşti. Acum, drumul a fost mutat chiar pe pământul meu“, a povestit Viorel Cimpoieru.
Bărbatul s-a gândit să facă apel la lege ca să-şi recupereze proprietatea, însă, în final, situaţia a rămas aceeaşi.
NUP pentru făptuitori
Pe 8 aprilie 2013, Cimpoieru a făcut o plângere penală pentru comiterea infracţiunii de tulburare de posesie împotriva celor care îi munceau bucata de pământ aflată pe tarlaua 69, parcela 16/1, la care a ataşat un proces-verbal întocmit de specialiştii primăriei din comună în martie, anul trecut. După verificările din teren, angajaţii primăriei au stabilit că, pe o lungime de 165 de metri şi o lăţime de 3,60 metri, pământul bărbatului a fost cultivat cu grâu de Veronica Nicolaescu, Dumitru Petrescu, Elena Prunaru, Eufrosina Trincă şi Marius Jianu. Pe aceeaşi lungime, dar pe o lăţime de numai doi metri, terenul fusese cultivat de Georgeta Burcheci. În plus, specialiştii din cadrul primăriei au mai stabilit că pe o lăţime de 6,5 metri de pe proprietatea doljeanului s-a făcut un drum, „întrucât terenul era necultivat“.
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova au trimis plângerea poliţiştilor din Melineşti care, în septembrie 2013, au dispus… neînceperea urmăririi penale (NUP).
În urma cercetărilor făcute de poliţiştii din comună s-a stabilit că una dintre persoanele reclamate de bărbat – Veronica Nicolaescu, a decedat în octombrie 2012. Marius Jianu a declarat în faţa poliţiştilor că, în cursul anului 2012, a vândut pămânul pe care îl deţinea în apropierea proprietăţii lui Cimpoieru unei societăţi comerciale cu sediul în Capitală. Alte două persoane, Petrescu şi Prunaru, au explicat că şi-au arendat pământurile şi habar nu au ce s-a întâmplat. Numai Georgeta Burcheci şi Eufrosina Trincă au promis să nu mai intre pe terenul deţinut de Cimpoieru. Ultima a motivat că a fost derutată de lipsa semnelor de hotar şi a spus că „îşi ia angajamentul să respecte semnele de hotar stabilite de comisia din cadrul Primăriei Melineşti“, au consemnat poliţiştii în referatul pe care l-au trimis procurorilor.
În final, poliţiştii au dispus NUP, motivând că nu s-a putut stabili intenţia persoanelor reclamate de Cimpoieru de a-i cultiva acestuia pământul, soluţie care a fost menţinută şi de procurorul de caz. Viorel Cimpoieru mai spune că cercetările în cazul său au fost făcute din birou şi că poliţiştii nu au vrut să stabilească situaţia de fapt. „Înţeleg că pot exista şi greşeli, că unul poate intra un metru sau doi pe terenul vecinului. Nu înţeleg însă cum poţi greşi să ari un drum, după care să îl muţi câţiva metri mai încolo, pe terenul altuia. Nu a interesat pe nimeni să afle cum a fost mutat un drum. Eu sunt voluntar al Poliţiei Române, dar spun cinstit că nu mai am încredere nici în poliţie, nici în justiţie“, a declarat Cimpoieru.
Singura soluţie, instanţa
Atât poliţiştii din cadrul IPJ Dolj, cât şi procurorii au precizat pentru GdS că Viorel Cimpoieru, care nu a formulat o plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova împotriva soluţiei date de procuror în termen de 20 de zile, aşa cum prevede legea, se poate adresa instanţei.
Procurorii au motivat că în cazul infracţiunii de tulburare de posesie este extrem de dificil să se stabilească intenţia autorilor, iar majoritatea plângerilor de felul celei formulate de Cimpoieru se soluţionează invariabil cu NUP, aceasta fiind chiar o practică la nivel naţional. Numai în cazurile grave de tulburare de posesie procurorii dispun începerea urmăririi penale şi, ulterior, trimiterea în judecată a făptuitorilor.
Mai mult decât atât, din noul Cod Penal, care va intra în vigoare la începutul lunii februarie, dispare alin. 1 al infracţiunii de tulburare de posesie.
Anchetatorii au mai explicat că doljeanul se poate adresa instanţei civile de judecată, care va stabili proprietarul de drept al pământului şi îi va obliga pe pârâţi să-i lase acestuia în proprietate terenul, dar şi să primească despăgubiri din partea acestora pentru perioada cât au cultivat terenul. Însă despăgubirile nu se pot face pentru mai mult de trei ani.
Tulburarea de posesie
În prezent, Codul Penal prevede că ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia se pedepseşte cu închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă. Dacă această faptă se săvârşeşte prin violenţă, ameninţare sau prin desfiinţarea sau strămutarea semnelor de hotar ale unui imobil aflat în posesia altuia, pedeapsa este închisoarea de la şase luni la cinci ani.
În schimb, din noul Cod Penal a fost scoasă prima parte a acestui articol. Astfel, tulburarea de posesie este definită ca fiind ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, prin violenţă sau ameninţare, ori prin desfiinţarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat în posesia altuia. Această infracţiune se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani sau cu amendă.
