Guvernul a aprobat, pe 11 decembrie, normele de aplicare ale Legii nr. 258/2013, cunoscută şi ca Legea „Ionuţ“. Proiectul de norme adoptat prevede că toţi câinii neidentificaţi şi neînregistraţi până la 1 martie 2014 sunt consideraţi câini fără stăpâni şi pot fi eutanasiaţi după ce trece perioada de 14 zile în care sunt ţinuţi în adăpost. Normele adaugă posibilitatea adopţiei la distanţă, dar şi amenzi aspre, între 2.000 şi 5.000 de lei, pentru stăpânii care nu au asupra lor carnetul de sănătate al câinelui.
Normele de aplicare pentru Legea „Ionuţ“ au fost aprobate miercuri, 11 decembrie, de guvern. Aprobarea acestei legi şi a normelor a venit ca urmare a morţii băieţelului de patru ani, Ionuţ Anghel, şi a presiunii numeroaselor proteste pro-eutanasiere.
Primăriile, stăpânii câinilor fără stăpân
Normele prevăd reglementări atât pentru câinii fără stăpân, cât şi pentru cei cu stăpân, iar soarta câinilor maidanezi va fi decisă, începând de la 1 martie 2014, de autoritatea locală. Dacă aceştia nu sunt adoptaţi sau revendicaţi în termen de 14 zile lucrătoare de la cazarea în adăpost, ei vor fi eutanasiaţi printr-o decizie emisă de împuternicitul primarului. Acelaşi împuternicit al primarului poate decide, pentru fiecare câine, prelungirea perioadei de cazare peste termenul de 14 zile, conform articolului 28 din proiectul de norme, dacă există spaţiu de cazare şi resurse financiare suficiente.
Adopţia câinilor se face cu dovadă
Cei care doresc să adopte un câine trebuie să ştie că nu se vor duce la adăposturi cu mâna goală. Deşi adopţia este gratuită şi se face prin completarea unei declaraţii-angajament, adoptatorul trebuie să facă dovada faptului că poate adăposti câinele. Conform art. 23, alin. (1), „în cazul în care câinele adoptat va fi ţinut într-un spaţiu deschis aflat pe proprietatea privată, adoptatorul trebuie să facă dovada proprietăţii sau posesiei unei suprafeţe de teren care să permită amplasarea unor padocuri sau a unor cuşti“. În cazul în care câinele adoptat va fi adăpostit în locuinţa adoptatorului, acesta trebuie să facă dovada existenţei unei suprafeţe locative de minimum 2,5 metri pătraţi pentru fiecare câine adoptat. Regulile se schimbă pentru persoanele care stau la bloc şi adoptă mai mult de doi câini. Acestea trebuie să prezinte la momentul depunerii cererii de adopţie şi acordul asociaţiei de proprietari. La fel se întâmplă şi cu cei care adoptă mai mult de doi câini şi îi adăpostesc într-un imobil în care locuiesc mai multe persoane. Ei vor avea nevoie de acordul vecinilor pentru a aduce câinii acasă.
Adopţia la distanţă, altă şansă de salvare a câinilor
În normele aprobate se vorbeşte şi despre adopţia la distanţă. Aceasta se poate realiza de persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, începând cu a opta zi de staţionare a câinilor fără stăpân în adăpostul public. Declaraţia-angajament poate fi completată şi în format electronic, iar câinii adoptaţi astfel trebuie relocaţi în alte cuşti. După aceasta, împuternicitul primarului trebuie să prelungească termenul de adăpostire al câinilor pe durata respectării de către adoptator a obligaţiilor sale.
Stăpânul de la distanţă trebuie să achite, lunar, în avans, o sumă de bani care include hrana uscată, medicamentele de uz veterinar, costuri de personal, utilităţi şi materiale. Aceste cheltuieli vor fi stabilite prin hotărâre de consiliu local, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuind să actualizeze pe site-ul oficial al instituţiei, în termen de 30 de zile, lista costurilor estimative pentru cele enumerate mai sus. Adopţia la distanţă încetează dacă adoptatorul nu respectă, pentru o perioadă de 14 zile lucrătoare consecutive, obligaţiile asumate prin declaraţia de adopţie la distanţă, sau dacă acesta nu comunică decizia de a trata câinele şi de a suporta cheltuielile aferente.
Proprietarii de câini, puşi cu botul pe labe
Noile norme reglementează dur şi soarta câinilor cu stăpân. Proprietarul riscă amenzi cuprinse între 2.000 şi 5.000 de lei dacă iese la plimbare cu câinele şi nu are asupra sa carnetul de sănătate al animalului, iar, conform art. 24, alin. (2), „în carnetele de sănătate ale câinilor este obligatorie consemnarea numărului microcipului, a sterilizării, în cazul câinilor de rasă comună şi al metişilor, iar în cazul celor exceptaţi de la sterilizare, motivele medicale ale exceptării câinilor de la sterilizare“.
Totodată, dacă se întâmplă ca un proprietar să-şi piardă câinele, acesta poate să îl revendice în termenul deja stabilit de 14 zile. În cazul în care acesta nu vine după şapte zile lucrătoare să îl revendice, câinele poate fi adoptat de altcineva începând cu a opta zi, iar proprietarul „are dreptul să recupereze câinele de la adoptator dacă dovedeşte că a fost în imposibilitate de a introduce cererea de revendicare în primele şapte zile lucrătoare“, conform art . 21, alin. (5).
În ceea ce priveşte castrarea câinilor, persoanele fizice sau juridice, asociaţiile şi fundaţiile pentru protecţia animalelor care deţin câini de rasă comună sau metişi pe teritoriul ţării au obligaţia să îi sterilizeze până cel târziu la data de 1 ianuarie 2015. Ei sunt obligaţi să respecte termenul de vârstă de patru-şase luni pentru femele şi şae-opt luni pentru masculi.
Vier Pfoten: „Au dispărut prevederi importante“
Organizaţia Vier Pfoten transmite, printr-un comunicat de presă, că din cadrul legal au dispărut prevederi importante, câinii agresivi nemaifiind primii pe ordinea de capturare a acestora.
„Au dispărut prevederi importante, precum obligația serviciilor din cadrul primăriilor de a captura cu prioritate câinii agresivi, câinii nesterilizați sau pe cei care formează haite. Capturarea câinilor «la grămadă» nu va face decât să blocheze adăposturile publice cu pui, câini bătrâni sau câini sterilizați, în timp ce restul se vor înmulți în continuare“, se arată în comunicatul Vier Pfoten. În prezent, în normele amintite, au prioritate „câinii care circulă liber“ fără însoţitor în apropierea şcolilor, grădiniţelor, locurilor de joacă pentru copii, parcurilor, pieţelor publice, urmând apoi cei care se află în alte zone, iar la final, cei de la periferie.
„Alte prevederi descurajează în mod evident adopțiile, lăsând la latitudinea serviciilor de gestionare a câinilor fără stăpân modalitatea prin care cetățenii trebuie să dovedească respectarea unor condiții aberante: dovada spațiului suficient, a resurselor financiare și acordul asociațiilor de proprietari. Aceasta în vreme ce oricine își poate achiziționa un număr nelimitat de câini de pe piața liberă, fără nici o condiție“, transmit reprezentanţii Vier Pfoten. Aceştia consideră că amenda de care sunt pasibili stăpânii care nu au asupra lor carnetele de sănătate este foarte mare, „de cel puțin zece ori mai mare decât amenda pentru neprezentarea permisului de conducere“.
