Şapte deputaţi de Dolj au votat pentru amendarea Codului Penal care aruncă în aer statul de drept. Printre ei s-a aflat şi Nicu Vasilescu (PSD), reţinut câteva ore mai târziu pe Aeroportul Otopeni, în timp ce încerca să fugă în China, după ce a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru trafic de influenţă. Prin modificarea Codului Penal, 53 de parlamentari şi peste 100 de primari şi viceprimari vor să scape de mâna legii. În schimb, insulta şi calomnia, care vizează jurnaliştii, au fost reincriminate penal. ANI, DNA, CSM şi ONG-urile pentru protejarea libertăţii de exprimare au protestat vehement, oficialii de la Bruxelles şi ambasadele SUA, Germaniei, Olandei şi Marii Britanii au reacţionat, condamnând acţiunea deputaţilor.
Pe 10 decembrie 2013, majoritatea USL din Camera Deputaţilor (CD) a aruncat în aer statul de drept. 240 de deputaţi aparţinând în majoritate PSD şi PNL au votat Proiectul de Lege (PL) nr. 467/2012 privind modificarea şi completarea Codului Penal al României din 21 iunie 1986, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. În primul rând, deputaţii au modificat art. 147, care defineşte funcţionarii publici. În forma actuală a textului, sunt exceptaţi din această categorie preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor profesii liberale (avocaţi, notari, executori judecătoreşti). În consecinţă, ei nu mai pot fi anchetaţi pentru infracţiuni asimilate corupţiei, precum abuzul în serviciu şi luarea de mită. 28 de parlamentari sunt anchetaţi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) sau se află la închisoare. Inculpaţii ar putea fi achitaţi, iar deţinuţii eliberaţi, avertizează DNA. Altă modificare se referă la art. 253 privind conflictul de interese. Pe lângă categoriile menţionate, primarii ies din sfera conflictului de interese şi vor putea să acorde contracte din bani publici sau fonduri UE propriilor rude. Prin modificarea legii, pedeapsa maximă pentru conflictul de interese scade de la cinci la trei ani de închisoare. 25 de parlamentari şi circa 100 de primari şi viceprimari se află în vizorul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) pentru conflicte de interese. Altă modificare importantă se referă la reincriminarea penală a insultei şi calomniei (art. 205 – 207 Cod Penal), vizaţi fiind în principal jurnaliştii care scriu despre faptele de corupţie ale celor enumeraţi mai sus.
Bruxellesul şi ambasadele străine reacţionează
Amendamentele aduse Codului Penal au provocat reacţii atât interne, cât şi pe plan internaţional. „Se va crea o superimunitate. Este o iniţiativă care dă o grea lovitură statului de drept, afectând iremediabil credibilitatea României ca stat membru al UE şi NATO“, a declarat Horia Georgescu, preşedintele ANI, citat de Realitatea TV. „Prin această modificare, legislaţia română va intra în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie pe care România le-a ratificat“, a precizat DNA, într-un comunicat publicat pe site-ul instituţiei.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat, la rândul său, modificările aduse Codului Penal, acuzând că acestea nu au fost primite spre avizare, aşa cum cere legea. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a subliniat „derapajul constituţional“ prin ocolirea CSM şi consecinţele modificării legii, „total incompatibile cu mecanismul de funcţionare a unui stat de drept“. ONG-uri precum Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – APADOR – CH, ActiveWatch, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ATI) şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) protestează faţă de practicile actualei majorităţi parlamentare, arătând că insulta şi calomnia au fost reintroduse în mod clandestin în Codul Penal. „Actuala formă a legii este o gravă agresiune la adresa libertăţii presei şi a libertăţii de exprimare, în general“, au transmis organizaţiile menţionate, printr-un comunicat de presă.
Preşedintele Traian Băsescu a reacţionat, declarând că va retrimite legea în parlament. „Nu putem confunda preşedinţia şi parlamentul cu un butic din Gara de Nord“, a declarat Băsescu. Şeful statului a spus că modificările sunt „dramatice“ şi „dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie“, precum ANI şi DNA.
Ambasadele SUA, Germaniei, Marii Britanii şi Olandei au luat şi ele atitudine. Ambasada SUA a afirmat, printr-un comunicat de presă, că amendamentele aduse Codului Penal reprezintă „un pas înapoi pentru România“, iar acţiunea parlamentului „este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României“. Ambasada Germaniei a ţinut să precizeze că urmăreşte „cu atenţie şi îngrijorare actualele măsuri legislative“ şi consideră că activitatea unor instituţii vitale pentru statul de drept, cum sunt ANI, CSM şi DNA, trebuie să se desfăşoare „fără presiune“.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE), Mark Gray, a declarat că poziţia oficialilor de la Bruxelles va fi reflectată în raportul MCV din luna ianuarie. „Când vorbim despre funcţionarii publici, care aparţin puterii legislative, executive, din administraţie sau din domeniul judiciar, credem că ei trebuie să se supună regulilor de combatere a corupţiei şi a conflictelor de interese. Această schimbare nu a fost adusă în discuţie în nici un moment. Din punctul nostru de vedere, este o decizie la care nu ne aşteptam“, a declarat Mark Gray, citat de Digi24.
Parlamentarii de Dolj care au votat legea
Printre cei 240 de aleşi care au votat pentru modificarea Codului Penal, se află şi deputaţi de Dolj. Au votat pentru proiectul de lege Ion Călin (PSD), Valeriu Zgonea (PSD), Nicu Vasilescu (PSD), Florentin Gust (PSD), Ionuţ Stroe (PNL), Mihai Voicu (PNL) şi Daniel Iane (PNL). Împotriva legii a votat Ştefan Stoica (PDL). Absenţi de la vot au fost Claudiu Manda (PSD), Petre Petrescu (PSD), Cosmin Enea (PNL), Constantin Dascălu (PDL) şi Gheorghe Neţoiu (PPDD). Contactat de GdS, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea (PSD), a refuzat să ne ofere un punct de vedere asupra votului, motivând că va face acest lucru după ce va răspunde preşedintelui României. „Aşa este corect şi normal“, a transmis Zgonea.
Ulterior, Zgonea a declarat pentru Mediafax că „nimeni nu ar trebui să-şi facă nici o grijă“. „Parlamentarii pot fi în continuare cercetaţi pentru fapte de corupţie, cât şi pentru conflict de interese sau incompatibilităţi“, susţine Zgonea. Deputatul Mihai Voicu, şeful PNL Dolj, nu a răspuns solicitării GdS. Cosmin Enea (PNL) ne-a declarat că a preferat să nu participe la această acţiune. „Un parlamentar trebuie să fie egal cu orice cetăţean, parlamentarii nu ar trebui să beneficieze de imunitate. Să votezi împotriva partidului nu este bine, dar şi să votezi împotriva principiilor tale nu este bine. Mai bine nu m-am dus la vot“, a precizat Cosmin Enea. În schimb, Ionuţ Stroe (PNL) a votat pentru proiectul de lege, deşi afirmă că nu-l cunoaşte „în detaliu“. „Am votat ştiind că se face o separaţie între funcţia publică şi demnitatea publică, între funcţionari publici şi aleşi. Nu văd cum se înlătură răspunderea penală. Voi fi primul în parlament care va corecta greşeala asta, dacă ea există. Impresia mea este că se exagerează“, a declarat Stroe.
Deputatul „Geacă“ voia să fugă în China
Printre cei care au votat în favoarea proiectului s-a numărat şi deputatul PSD de Dolj Nicolae (Nicu) Vasilescu. În timp ce vota amendarea Codului Penal, Vasilescu era condamnat de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi interzicerea unor drepturi timp de trei ani. Nicu Vasilescu (deputat în Colegiul nr. 2), poreclit în dosarele de interceptare „Nea Geacă“, a cerut două milioane de lei (500.000 de euro) ca să intervină pe lângă preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa pentru recuperarea unor datorii pe care cinci primării din judeţ le aveau către o firmă de construcţii. Potrivit DNA, suma pretinsă de Vasilescu reprezenta 40% din valoarea totală a unor lucrări de construcţii efectuate în anii 2008 şi 2009 (cinci milioane de lei). După ce a votat în parlament amendarea Codului Penal, în noaptea de 10-11 decembrie, Nicu Vasilescu a fost ridicat de pe Aeroportul Otopeni, în timp ce încerca să fugă în China. El a fost dus în arestul Poliţiei Capitalei şi va aştepta cel mai probabil la Rahova stabilirea penitenciarului în care îşi va ispăşi cei doi ani de închisoare. Nicu Vasilescu a fost în perioada 1996-2004 deputat PRM de Dolj, iar în 2012 a fost ales deputat pe lista PSD. Potrivit ultimei declaraţii de avere (iunie 2013), acesta deţine 240 mp de teren la Moeciu (Braşov), o colecţie filatelică (12.000 de euro), şi o colecţie de autografe şi documente vechi (10.000 de euro) şi are un credit bancar de 100.000 de euro. Printre altele, Nicu Vasilescu este preşedinte al Casei Româno-Chineze, din care face parte şi reprezentantul firmei Shandong Ningjian Construction Group Co Ltd., cea prin care primarul Lia Olguţa Vasilescu promitea construirea unor locuinţe pentru tineri în Craiova.
