Maria Luminiţa Mincu Pătraşcu-Brâncuşi, stră-stră-strănepoata lui Constantin Brâncuşi, deţine câteva fotografii realizate de marele sculptor, purtând și autograful acestuia, ele fiind moştenire de familie, păstrate cu profundă grijă și deosebit respect de mama acesteia, sculptoriţa Maria Pătraşcu-Brâncuşi, provenienţa lor fiind chiar sculptorul. Sculptoriţa Maria Pătraşcu, Brâncuşi a fost stră-strănepoata marelui sculptor, strănepoată a primului frate al lui Constantin Brâncuşi, Ion (Chijnea) Brâncuşi, şi fiica strănepoatei favorite a sculptorului, Angelica C. Pătrașcu, născută Nicolcioiu. Conform afirmaţiilor Luminiţei Brâncuşi, marele sculptor, de fiecare dată când venea în Gorjul său natal, vizita şi locuia în casa părintească a sculptoriţei Maria Pătraşcu-Brâncuşi, ocazie cu care mai lăsa și câteva „suveniruri“, fiind posibil însă ca unele dintre fotografii să fi fost transmise de la Paris prin corespondență. Acestea sunt însă originale și de o valoare inestimabilă, pentru că poartă autograful marelui sculptorul şi, mai ales, sunt realizate chiar de el. Fotografiile erau cunoscute și anterior anului 1989.
După revoluţie, în 1991, sculptoriţa Maria Pătraşcu-Brâncuşi şi fiica acesteia, Maria Luminiţa Mincu Pătraşcu-Brâncuşi, stabilite în Bucureşti, au înfiinţat Fundaţia „Familia Brâncuşi“. În ultimii ani de viaţă ai sculptoriţei Maria Pătraşcu-Brâncuşi (21 ianuarie 1939 – 31 octombrie 2009), fiica acesteia a angajat o femeie pentru a avea grijă de mama sa şi de apartamentul pe care aceasta îl deţinea în Bucureşti, apartament în care se aflau expuse nu numai lucrările de artă realizate de aceasta pe parcursul existenței sale, dar și alte lucruri și obiecte de valoare provenite din familie, de la Peștișani, printre care, fără a fi afișate, fotografiile în cauză. După decesul sculptoriței Maria Pătrașcu-Brâncuși și înmormântarea sa la Peștișani, în cavoul familiei, decizia familiei a fost de a păstra apartamentul din București purtând amprenta sculptoriței, pe durata unui an, aceeași persoană angajată în scopul îngrijirii sale fiind în continuare însărcinată să păstreze curățenia, apartamentul fiind mai mult un muzeu. Fotografiile în cauză erau păstrate de sculptorița Maria Pătrașcu-Brâncuși înrămate și depozitate în cutii, inaccesibile celor care călcau pragul casei sale, dar prezentate de fiecare dată persoanelor ce veneau să solicite accesul la informațiile deținute de aceasta. După incendiul din noaptea de 7 spre 8 februarie 2010, care a afectat apartamentul, lucrurile și obiectele aflate în el au fost strânse și depozitate în cutii pentru a fi transportate la casa familiei din Peștișani. Membrii familiei nu au participat direct la depozitare, iar când le-au căutat fără să le găsească au socotit că era posibil să fi fost depozitate în cutii şi puteau fi găsite după deschiderea tuturor cutiilor.
Muzeu multimedia Brâncuşi
Luminţa Brâncuşi explică: „Anul acesta intenţionez să înfiinţez un muzeu multimedia Constantin Brâncuși, în care să fie expuse şi fotografiile acestuia, moştenire de familie. Le-am căutat prin lăzile cu fotografii, dar nu le-am mai găsit! În iulie anul acesta, înainte de a verifica lăzile de depozitare, am aflat că acestea, de fapt, erau oferite spre vânzare pe piață, cu alte cuvinte ele dispăruseră, iar supoziția cu privire la rătăcire era nefondată! Aveam un suspect, familia care avusese grijă de apartamentul mamei. Cei doi, soţ şi soţie, cunoșteau bine ce se afla în apartamentul mamei mele. Și, cu toate acestea, la momentul depunerii plângerii la Secția 14 Poliție, nu au fost indicați în mod cert ca fiind suspecți în cazul dispariției, ci s-a preferat solicitarea organizării unui flagrant, la persoana ce le oferise spre vânzare unui cunoscut interesat de Brâncuși care, culmea, o cunoscuse pe mama mea, Maria Pătrașcu-Brâncuși, și căruia i se oferiseră spre vizualizare fotografiile respective. În urma investigaţiilor, s-au descoperit fotografiile furate la un atelier deținut de un artist restaurator, membru al Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) care, culmea, mă și cunoștea (eu fiind într-o perioadă avocatul UAP). Proprietarul acestuia le cumpărase, aşa cum s-a reținut de organele de poliție, cu suma de aproape 2.400 de euro, în discuție fiind și alte fotografii sustrase din casa familiei, probabil după incendiul din 8 februarie 2010, celelalte fiind sustrase, cum rezultă din afirmațiile persoanei reținute, în anul 2009, după decesul mamei mele, și, cu siguranță, imediat ce acestora li s-a dat sarcina de a face curățenie după perioada de priveghi“.
Fotografiile realizate de Brâncuşi valorează cel puțin 600.000 de euro
Fotografiile furate sunt încă la Poliţia Capitalei, nu sunt deteriorate şi urmează a fi înmânate Luminiţei Brâncuşi după încheierea cercetărilor, deoarece din apartamentul mamei au mai fost sustrase şi alte fotografii, amintiri de familie, cu valoare sentimentală. Totuşi, una ar putea fi tot de la Constantin Brâncuşi, dar proprietara, Luminiţa Brâncuşi, nu este sigură de autenticitatea acesteia.
Valoarea acestor fotografii a fost stabilită de stră-stră-strănepoata lui Brâncuşi. Aceasta a mai spus: „În plângerea penală formulată am menţionat că valoarea celor şase fotografii este de cel puțin 600.000 de euro. Cum le-am evaluat? Prin analogie… Am pornit de la o licitaţie organizată la Paris, în primăvara acestui an, la o cunoscută casă de licitaţii, licitaţie în care au fost vândute câteva cărţi poştale – deci nu fotografii – cuprinzând lucrări ale lui Constantin Brâncuşi şi care aveau ceva scris pe verso de Brâncuşi… O asemenea ilustrată (o bucată) s-a vândut cu 30.000 de euro. Prin analogie şi ţinând cont că aceste fotografii pe care le-am moştenit sunt originale, făcute de Constantin Brâncuşi, şi cu autograful acestuia, am evaluat o fotografie la un nivel minim de 100.000 de euro. Adaug şi faptul că fotografiile sunt de dimensiuni mai mari decât o ilustrată-carte poştală“.
Descendenta marelui sculptor, Luminiţa Brâncuşi, a adăugat: „Unele dintre aceaste fotografii au aparut în ziarele culturale prin anii 1965-1967, dar pentru aceste apariţii li s-a dat acordul de către mama mea. În plus, a fost un moment în care fotografiile au fost împrumutate de mama mea lui Vasile Blendea, cu care era în foarte bune relaţii, dar acesta le-a folosit tocmai pentru a le publica fără indicarea sursei şi fără a avea acordul mamei mele, motiv pentru care o lungă perioadă de timp între aceasta şi Vasile Blendea au existat o serie de ostilităţi, iar mama şi-a exprimat public supărarea pentru o astfel de atitudine şi pentru lipsa acordului său. Am răsfoit cartea domnului Barbu Brezianu, în care se spune că aceste fotografii ar fi fost publicate. Nu există nici o poză dintre cele pe care le deţinem noi în original! Este o singură fotografie reprezentându-l pe Constantin Brâncuşi în aproximativ aceeaşi atitudine ca aceea din fotografia în care acesta se odihneşte pe un şezlong, dar este luată dintr-un alt unghi şi aceea nu ne aparţine… Mai este una dintre fotografii, care a fost frecvent folosită, respectiv cea cu Brâncuşi lucrând la o coloană, dar cum anterior anului 1996 în România nu a existat o lege a dreptului de autor, problema fotografiilor reproduse în diverse publicaţii nu s-a putut ataca“.
