Muzeul Olteniei găzduieşte, după o perioadă destul de lungă de timp, o expoziţie care vorbeşte de istoria contemporană recentă, raportată la evenimentele petrecute după al Doilea Război Mondial. Este vorba de „Regele urmărit. Mihai I al României în dosarele Securităţii“.
Materialele reunite în expoziţia „Regele urmărit. Mihai I al României în dosarele Securităţii“ acoperă perioada exilului, când Mihai I a devenit subiect al urmăririi informative coordonate de poliţia politică. De-a lungul anilor, Securitatea l-a numit „Străinul“, „Leon“ sau „Rex“, iar măsurile supravegherii informativ-operative, întreprinse împotriva familiei regale, au fost organizate în acţiunea denumită „Coroana“.
Expoziţia realizată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) cuprinde, pe lângă documente emise de poliţia politică, fotografii (o parte dintre ele, inedite, au fost puse la dispoziţie de Casa Regală a României), articole de presă, toate reunite pe panouri complete, aşezate într-o succesiune logică.
Demontarea legendelor
Documentele securităţii sunt puse în context de alte materiale pentru ca vizitatorul, chiar şi cel neavizat, să-şi poată face o imagine completă asupra stării de fapt. Expoziţia demontează, prin informaţiile oferite, legendele ţesute în jurul personalităţii Regelui.
„Expoziţia este rodul unui proiect de cercetate a CNSAS, început anul trecut cu o primă punere la dispoziţie a unor documente la Oradea, pentru ca anul aceasta, în iunie, să reuşim să oferim o privire de ansamblu în această expoziţie, realizată cu sprijinul Casei Regale.
Am reuşit să scoatem în evidenţă anumite mituri care au fost lansate de Partidul Comunist şi apoi de Securitate, care le-a preluat, fiind una dintre instituţiile obligate să le dezvolte. Veţi vedea că, pe lângă propaganda partidului, Securitatea în multe locuri spune adevărul. Şi mă refer la situaţia familiei regale în perioada exilului. Propaganda spunea că familia regală a plecat cu averi, cu trenuri, iar Securitatea contrazicea aceste afirmaţii, menţionând că regele Mihai este cel mai sărac dintre regii din Europa aflaţi în exil şi prezenta situaţia familiei regale, ce fac, cum Majestatea Sa este angajat pentru a-şi întreţine familia”, a precizat Oana Demetriade, unul dintre cercetătorii care au făcut posibilă realizarea acestei expoziţii.
O incursiune cronologică inserată cu documente inedite
Primele panouri adună documente care descriu momentele premergătoare celui de la 1948, prezentându-l pe Mihai I copil, apoi tabloul din 1927, când a devenit rege la moartea bunicului său, Regele Ferdinand, continuând cu 1930, când tatăl său, Carol al II-lea, s-a întors în ţară din exil şi a preluat tronul fiului său.
Un alt panou descrie tabloul anului 1940, când Carol al II-lea a abdicat şi toată puterea în stat a fost preluată de generalul Ion Antonescu. Prerogativele Regelui se restrânseseră la câteva puncte.
Urmează prezentarea momentul 23 august 1944, care aduce două informaţii mai puţin cunoscute. „Se spune că regele Mihai a fost decorat cu Ordinul Victoria al Uniunii Sovietice, cel mai înalt ordin militar, dar se menţionează în puţine locuri că a fost decorat cu cel mai înalt ordin american de război. Am reuşit să le punem pe amândouă.
Un alt moment important este manifestaţia de la 8 noiembrie 1945. A fost în Bucureşti, de Sfinţii Mihai şi Gavril, dar şi în alte locuri din ţară. Era un context interesant: Regele Mihai nu recunoştea guvernul Petru Groza şi tinerii din Bucureşti au vrut să-şi exprime simpatia vizavi de Casa Regală. Putem spune că a fost prima manifestaţie anticomunistă din ţară“.
Interesant este şi documentul din ianuarie 1948, de la plecarea Regele şi a suitei din Gara Sinaia, cu tot controlul bagajelor, prezentat în expoziţie. Gara era păzită, nu era nimeni pe peron, şi a apărut la un moment dat un elev, care a strigat „Trăiască Regele“. A fost imediat arestat. Trenul era supravegheat şi a fost condus până la graniţă de ostaşi ai Diviziei „Tudor Vladimirescu“.
Este prezentată publicului vizitator şi declaraţia Regelui din perioada exilului (martie 1948) apărută în presa de la Londra, în care spunea că este nul actul abdicării şi explica condiţiile în care aceasta i-a fost smulsă.
„Datorită acestei declaraţii curajoase, în ţară începe o propagandă împotriva monarhiei şi a persoanei Regelui Mihai. Este expus un extras din Monitorul Oficial prin care Regului Mihai şi întregii Case Regale li se retrăgea naţionalitatea română. La nivel simbolic era foarte important, însemna o respingerea categorică a tot ce însemna dinastia în România“.
Important este şi momentul 1954, când Camera Reprezentanţilor din Congresul American realizează o comisie de studiu a agresiunii comuniste care îl intervievează şi pe Regele Mihai. Declaraţia sa e foarte importantă. Nici un document al Securităţii nu spune nimic despre aceste episod. Declaraţia sa nu a avut, din păcate, nici o urmare“, a mai precizat, în prezentarea expoziţiei, Oana Demetriade. Vă redăm un citat din declaraţia Regelui Mihai, care completează tabloul evenimentului în expoziţie: „Unica acţiune pe care o pot considera îndreptăţită acum este ca lumea liberă să-şi deschidă ochii şi urechile şi să înfrunte adevărul brutal în faţă, să privească în faţă cumplitul adevăr al expansiunii comuniste. Prin aceasta eu înţeleg să nu vă ascundeţi, după cum spunem noi, după deget, şi să pretindeţi că voi nu cunoaşteţi care sunt ţelurile lor finale, obiectivul lor fundamental“.
Expoziţia cuprinde variate documente emise de Securitate: planuri de măsuri, dirijarea informatorilor în încercarea obţinerii unor date pentru compromiterea membrilor familiei regale, presiuni asupra unor persoane sau instituţii internaţionale spre a nu mai acorda sprijin acţiunilor Regelui Mihai.
Cei care vor să descopere istoria prin intermediul documentelor reunite la Muzeul Olteniei pot vizita expoziţia până pe 25 septembrie.
