Pasionată de criminalistică şi indignată de tertipurile celor anchetaţi pentru evaziune fiscală, procurorul Magda Bădescu practică meseria de 17 ani. Ea consideră că trimiterea unui om în stare de arest „este excepţională, pentru că unul dintre drepturile fundamentale ale omului este libertatea“. GdS vă prezintă cum trăieşte şi cum munceşte un procuror în Craiova.
În biroul său de pe strada Libertăţii, în incinta Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, procurora Magda Bădescu răsfoieşte Codul de Procedură Penală. Are 43 de ani, este căsătorită, are doi copii şi este pasionată de criminalistică. Practică meseria aceasta din 1995, de când a ieşit de pe băncile facultăţii. O întrebăm ce îi place cel mai mult la meserie, iar doamna din faţa noastră ne răspunde: „Îmi plac foarte mult cazurile care ne dau nouă satisfacţia muncii împlinite, adică acelea unde nu ai autor al unei fapte şi trebuie să îl găseşti într-un timp extrem de scurt. Cu cât trece mai mult timp de la comiterea unei infracţiuni, cu atât mai greu sunt de administrat probele, martorii îşi amintesc cu greu anumite detalii“. Probabil că pasiunea pentru astfel de cazuri care trebuie rezolvate vine din familie, pentru că soţul său lucrează exact în acelaşi domeniu, dar la Serviciul Criminalistică din cadrul IPJ Dolj. „Procurorul trebuie să administreze probe şi pro, şi contra, pe principiul adevărului (…). Important este să nu trimiţi un om nevinovat în judecată, dar şi invers, să nu laşi liber un om care este vinovat. Pentru noi, trimiterea în stare de arest este excepţională, pentru că unul dintre drepturile fundamentale ale omului este dreptul la libertate“, a spus Magda Bădescu. Indiferent că este vorba despre cazuri de crimă sau de cazuri de infracţiuni economice bine gândite, procurorul trebuie să fie mai deştept decât inculpatul, mai isteţ, mai bine pregătit. Magdei Bădescu nu i se pare ieşit din comun să fie trezită la orice oră pentru a pleca la un caz şi povesteşte că atunci când nu are de lucru se plictiseşte dacă stă o zi măcar la birou. „Mi s-a întâmplat să plec de acasă şi în ziua de Paşte. Mai era şi ziua fiicei mele… Familia înţelege, pentru că şi soţul lucrează într-un domeniu similar“, explică femeia.
A trimis sute de oameni după gratii
Pentru ca o persoană să fie trimisă în arest este nevoie de anumite aspecte legale peste care procurorul nu poate trece: trebuie să fie vorba despre o faptă gravă, pedepsită cu peste patru ani de închisoare, să aibă date că inculpatul poate influenţa martorii, că este violent, că este recidivist etc. Într-un cuvânt, procurorul trebuie să aibă date clare care să arate că lăsarea în libertate a unuia sau altuia poate prezenta un pericol concret pentru alţi oameni. Ne povesteşte că rezolvă, în medie, 40 de dosare pe an, cu un total de 60-70 de persoane arestate. O medie simplă arată că putem vorbi despre sute de persoane trimise după gratii de către procurorul cu care stăm de vorbă. Competenţele Magdei Bădescu sunt vaste. De la omoruri şi tentative de omor şi până la cazuri de evaziune fiscală. Unul dintre cazurile care i-au rămas în minte este al unui fost angajat de la Penitenciarul Pelendava, prieten cu cel pe care l-a omorât. Totul a pornit de la o neînţelegere minoră, după care bărbatul şi-a lovit prietenul cu un ciocan. Persoană cu experienţă în domeniu, Magda Bădescu povesteşte cazul cu uşurinţă, trecând puternică peste aspecte care descriu scena crime: „L-a tranşat pe prietenul său, l-a pus în mai multe pungi şi l-a aruncat pe raza judeţului Caraş-Severin, după cum îmi aduc eu aminte. Trunchiul l-a învelit într-un covor şi l-a aruncat sub un pod. Îl tăiase bucăţi: braţ, antebraţ etc. Corpul a fost asamblat la morgă“. Procurora povesteşte cum au ajuns pe urmele criminalului. Acesta îşi înscenase că i se furase maşina, apoi tocmai maşina a fost cea care l-a dat de gol, îşi aminteşte omul legii. Procurora îşi mai aminteşte un caz cutremurător tot de criminalistică: un omor deosebit de grav precedat de viol. „O femeie de peste 50 de ani a plecat din Şimnicu de Sus spre Craiova cu o maşină de ocazie. Pe drum, şoferul maşinii în care se urcase a lovit-o puternic, a violat-o şi a lăsat-o pe câmp. A fost găsită după trei zile, parţial mâncată de animalele sălbatice“. Un caz dramatic, dar greu de investigat. Bădescu povesteşte cum au descoperit criminalul în acest caz, la care s-a lucrat împreună cu poliţia. Au fost audiaţi martorii cu care femeia stătuse seara, apoi au aflat cu ce maşină plecase aceasta. S-a descoperit şi autovehiculul, al cărui proprietar susţinea că avusese un accident uşor (motivase că accidentase un câine, dar el, de fapt, lovise femeia). Maşina a fost cercetată şi s-au descoperit câteva pete mici de sânge. A fost făcută o analiză ADN la Bucureşti şi s-a constatat că era sângele femeii ucise cu bestialitate pe câmp. Aceasta a fost prima legătură între criminal şi victimă. Ulterior, a fost descoperit şi telefonul mobil al femeii, aruncat la o stradă distanţă de domiciliul bărbatului care o omorâse. După ce procesul s-a încheiat, bărbatul a fost trimis după gratii pentru 28 de ani.
Omul legii consideră că este dificil să descoperi făptuitorul atunci când victime sunt copiii. „Este o satisfacţie profesională când fac investigaţii criminalistice, mai ales pentru că acestea sunt făcute doar de procurori. Infracţiunile urâte, cum ar fi violurile cu minori, în special copii de trei, patru, cinci anişori, sunt greu de investigat. De multe ori nu ai probe, nu ai martori, iar copilul abia dacă realizează ce i s-a întâmplat“, spune procurora.
Evaziunea, o jonglerie a cifrelor prin conturi
Ca procuror, cel mai neplăcut este să investighezi cazuri de evaziune fiscală. Magda Bădescu oftează când aude de evaziune, din cauză că acest domeniu ridică cele mai mari probleme unui investigator. „La evaziunea fiscală, cercetările le fac cei de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ, sub îndrumarea procurorului. Dar sunt investigaţii care pun probleme, la ce rulaje fac inculpaţii prin conturi… Se dispune expertiză. Face expertul o expertiză din care nu înţelege nimeni nimic, se poate contesta o expertiză, trebuie făcută alta… şi tot aşa. Avocatul participă şi el… şi se tergiversează mult dosarele cu infracţiuni economice. De aceea durează foarte mult. În plus, trebuie să fii atent la fiecare hârtiuţă, la fiecare document, într-un astfel de dosar“, povesteşte procurora. Ea mai spune că, dintre infracţiunile economice, cele mai dificile sunt cazurile de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, unde prejudiciul este de peste 200.000 de lei, prin diverse contracte comerciale, înşelăciuni cu file cec şi altele, care se manifestă prin inducerea în eroare a partenerului de afaceri.
Procurorul organizează flagrantul
Procurorii sunt cei care marchează banii sau alte produse ce fac obiectul unui flagrant, dar nu singuri. „La un flagrant lucrează zece oameni. Ca procuror eşti ajutat de poliţie, de SRI – cu care dispui de interceptări, de poze, filaje etc. Se mai folosesc investigatori sub acoperire. De multe ori nu iese cum vrem noi, adică nu întotdeauna cade în plasă cel vizat“, a precizat Magda Bădescu.
