Seceta, o stare de fapt

Câmpurile uscate sau albiile secate ale cursu­rilor de apă, semnele clasice ale secetei, pot deveni de acum o normalitate, relatează corriere.it. În opinia oamenilor de ştiinţă de dincolo de Ocean, există mari şanse ca seceta să devină o stare absolut normală. „Previziunile indică faptul că, până la sfârşitul secolului XXI, acest gen de secetă severă şi de lungă durată va deveni ceva obişnuit“, susţine un grup format din zece oameni de ştiinţă de la mai multe universităţi. Cum era şi de aşteptat, această secetă va avea grave repercusiuni asupra sectorului agricol. Studiind inelele copacilor, oamenii de ştiinţă au analizat datele referitoare la secetele severe. Astfel, s-a constatat că seceta care a însoţit începutul acestui secol s-a deosebit de oricare altă secetă survenită după cea din 1146 – 1151. Seceta dintre anii 2000 – 2004 a afectat în mod sever umiditatea solului, nivelurile râurilor, culturile, pădurile şi păşunile. În plus, ea a redus capacitatea solului de a reţine dioxidul de carbon cu aproape 51%. Pe măsură ce copacii, plantele şi culturile se usucă, din ce în ce mai mult dioxid de carbon este eliminat în atmosferă. În Statele Unite, seceta a compromis multe dintre recolte, iar în multe zone nu s-a mai făcut nici măcar iarba. Din această cauză, grânele şi furajele au atins preţuri record în Statele Unite.
America este cel mai mare exportator de porumb de pe planetă, iar situaţia ar putea avea un efect de domino pe pieţele alimentare, mai ales cele asiatice, pentru că porumbul este materie primă pentru multe tipuri de hrană, inclusiv pentru animalele domestice, şi întregi lanţuri alimentare ar fi afectate.